Mi-eşti soarele şi curcubeul

Ce exaltează frumusețea

Ochilor mei împânziți:

De atâtea inundații.

De atâta furtună şi ploi.

De atâția nori negri.

Făcându-i să strălucească.

Mi-eşti căldură

pentru sufletu-mi înghețat
'nainte de vreme

Din urma unor rafale

Reci, îmbrăcate-n cuvinte urâte

Sau de la toți bulgării

Ce strivitu-mi-au sufletu-mi

Acum, conturat cu turțuri de gheață

Ce tu, uşor, mi-i topeşti unul câte unul.

Mi-eşti sprijin, iubite.

În ciuda membrelor mele, obosite

Al trupului meu lipsit de viață;

Deşi-s vie, mă simt precum o fantasmă.

Deşi, te am aproape,

Te simt, te ating

Eul meu zburdă prin spații aleatorii

Acolo unde pot fi eu însămi.

Şi totuşi tot lângă tine sunt

Când deschid ochii.

Tot lângâ tine adorm în toiul nopții.

Deşi, tu mi-eşti totul

Pierdutu-mi-am pe drumul vieții:
Eul meu!

Căci văd, însă privesc lumea prin ochii tăi

De auzit, aud  totul cu urechile tale

Ating, însă simt ca tine

Şi de gust, simt doar inima ta

Acea licoare ce-mi topeşte

Sufletu-mi înghețat 'nainte de vreme!

COPYRIGHT ©️ 24 APRILIE 2022