era pe plajă o fetiță
strângea scoici într-o cutie de bezele
și tot strângea scoici
până când i s-a umplut punga

le-a scuturat apoi
până le-a spart
și eu am rămas doar să mă uit la ea
cum spărgea frumusețea aia vie
cum zâmbea când a aruncat cioburile pe nisip

apoi fetița a plecat fericită, cu scoicile întregi în pungă
iar eu n-am mai știut ce să cred când am văzut că cioburile le aveam eu, iar sângele îmi acoperea mâinile