Virginia

   După un drum lung, cei doi ajung în sfârșit la cesele lor, târziu în noapte.

— Pe mâine! spune Mitch descuiând ușa apartamentului său, intrând apoi înauntru.

    Elena caută în geacă cheile, însă nu erau în buzunarele gecii ei. Se apleacă deschizând trollerul scoțând din el tot, însă cheile nu erau pe nicăieri. Cu hainele aruncate pe holul scării, Elena formează numărul de telefon de la recepție, aceștia spunându-i că și-a uitat cheile și încă o geacă în camera de hotel.

    Ușor nervoasă, își ia grămada de haine împrăștiate și o aruncă în troller, bătând la ușa lui Mitch.

— Ți-ai uitat cheile, nu? fiind primul lucru pe care îl spune deschizând ușa.

    Elena dă din cap aprobațor, iar Mitch îi ia trollerul din mână ducându-i-l înauntru.

— Unde pot găsi un tricou? întreabă ea uitându-se prin jur, fiind extenuată din cauza drumului lung și al poziției infonfortabile în care a stat în avion, având dureri teribile de umăr și spate.

    Mitch îi aruncă un tricou, aceasta ducându-se direct spre baie asigurându-se mai întâi că are prosop.

     Cu toate că Mitch încearcă din răsputeri să scape de amintirea Katrinei care îl bântuie, ceva din el îl făcea să o alunge pe Elena când simțea că e prea aproape, cu toate că avea sentimente pentru ea chiar din prima zi în care s-au cunoscut, aceasta reușind să trezească o latură moartă a lui și anume inima.

    Mitch nu voia să se îndrăgostească, ba chiar încerca singur să-și nege sentimentele față de ea, însă pur și simplu când îi vedea zâmbetul se pierdea iar când o vede dominând o lua razna. Trebuia să scapte cât mai repede de ea, să o alunge, să dispară din viața lui. În cap avea implementat un aspect foarte dur în legătură cu dragostea și atașamentul. Nu mai voia să sufere de pe urma acestor sentimente profunde, ba chiar începuse să se complacă în abisul suferind pe care îl trăia.

    Cu toate că nu o cunoștea în totalitate, acțiunile ei îl surprind de fiecare dată, felul în care ea l-a privit l-a făcut să se simtă normal. Majoritatea oamenilor privindu-l ca pe un ciudat, ca pe o amenințare, uneori acumulând priviri pline de frică.

    Elena iese din baie, cu părul semi ud și cu tricoul negru al lui Mitch, venindu-i până la genunchi. Se așează pe canapea și îi privește abdomenul văzând o rană care era în proces de cicatrizare pe care nu o avea în prima noapte în care au dormit la Milano. Se ridică lent de pe canapea și îi atinge cu vârful degetelor cicatricea de pe abdomenz

Odată ce simți degetele ei fine pe abdomenul său, Mitch tresare și face doi pași în spate. Simțise cum carnea i se electriză odată cu gentila ei atingere.

— Nu mi-ai spus de asta! spune ea uitându-se la el.

— Nu voi muri de la o simplă tăietură...adaugă el serios simțindu-se iritat.

— Nu, dar se poate infecta! adaugă luându-și degetele de pe abdomentul său privindu-l încruntată.

— În orice caz, de când îți pasă? spune fixându-și privirea asupra ei, analizând fiecare urmă de espresie de pe fața ei.

— Nu îmi pasă, doar că avem nevoie de tine!

   Spune ea, punându-și o barieră în față cu ajutorul acestor cuvinte, însă Mitch nu e prost. Dându-și seama imediat că nu e în întregime adevărat ceea ce spune, ea de fiecare dată când mințea sau voia să se eschiveze pleca repede.

   Cei doi ajungând din nou să împartă patul, Elena adoarme imediat cu capul pe pieptul bine făcut al lui Mitch. Nu mai putea suporta sensiunea și amanganul de sentimente pe care îl simțea, așa că se ridică ușor din pat și plecase spre sufragerie. Simțea că se chinuie dormind din nou în același pat cu ea, chiar nu își dorea să mai simtă gustul dragostei.

    A doua zi, Mitch se întâlnește încă de când intră în bază cu Stan, însă ce îl face pe antrenorul său să rămână surprins este faptul că a venit împreună cu Elena. Cu toate că erau vecini de aproape două săptămâni, niciodată nu au venit împreună, ceea ce îl face pe Stan să intre la bănuieli.

    Cei doi bărbați porniră ușor la pas spre pădurea în care se antrenau. Hurley îl privea cu o oarecare mândrie pe Rapp, îl plăcea de puștiul ăsta, avea potențial.

— Să nu presupui niciodată că ținta ta este singura țintă, inamici sunt în toată lumea îmbrăcați în oi dar ucigând ca niște lupi! spune Stan serios.

— Presupun că știi despre țintă, nu? întreabă Mitch cu privirea în jos.

— Normal, doar eu am făcut cărțile. Dacă află Irene ne bagă pe toți după gratii, spune Hurley aprinzându-și o țigară.

— Ce mai contează, doar era mort...

— Corect, dar niciun om nu merită să fie de nerecunoscut de către rudele îndurerare. Indiferent de răul pe care l-a făcut! adaugă bătrânul serios.

     Stan făcu un gest brusc, prinzându-l pe Mitch puternic de încheietura mâinii iar
printr-o simplă alunecare de picior peste glezna tânărului, acestacade puternic la pământ. Ura când Stan îl lua prin surprindere, așa făcea de fiecare data. Bătrânul îl privea amuzat aruncând chiștocul țigării milimetric lângă fața lui.

    Pe ușa cabinetului Elenei intră buna sa prietenă, Angela Fox, o femeie de treizecișipatru de ani, înaltă, cu forme bine definite. Văzând-o pe buna ei prietenă, psihiatra lasă dosarele pe birou și își îndreaptă atenția asupra Angelei, zâmbindu-i larg.

— Am auzit că ai fost în misiune! spune Angela cu zâmbetul pe buze, îmbrățișând-o călduros pe Elena.

— Când te-ai întors din Istambul? întreabă Elena fericită să își vadă prietena.

    Aceasta fiind plecată de mai bine de trei luni într-o misiune de recunoaștere pentru a afla care sunt ceilalți oameni care sunt mână în mână cu teroriștii islamiști. C.I.A. confruntându-se de ani buni cu organizația teroristă Al-Qaida, scăpând în data de 2 mai 2011 de liderul acestei organizații, Osama bin Laden.

    Moartea lui Bin Laden a fost confirmată într-o cuvântare a președintelui Barack Obama la televiziunea americană. Știrea morții lui a fost sărbătorită cu urale în SUA, pe când în lumea arabă a declanșat reacții diferite. Prin moartea lui Bin Laden, guvernul Statelor Unite a dovedit lumii că atentatele teroriste nu vor rămâne nepedepsite. Unii experți sunt de părere că moartea lui va duce la acțiuni de răzbunare a adepților săi, iar Osama bin Laden va fi considerat un martir.

— Să spunem doar că perioada mea petrecută acolo nu a fost în zadar! răspunde Angela triumfătoare....Am înțeles că v-a venit un nou nebun, cum e? continuă ea dându-și mâna prin bogatul ei păr ginger.

— Intens....gândește Elena cu voce tare.

— Cum? întreabă Fox strâmbând puțin din nas.

— Um..trece printr-o traumă, dar va fi bine, spune Elena grăbită apoi schimbând subiectul agitată.