Dac-aveți un SuperGlue,
vă rog să-mi dați o picătură,
pantofii mei s-au rupt demult,
dar poate că mai merg o tură.
Nopți de catifea și Blues
și fum gros de țigară,
vântul blue adie blând
spre tâmpla-mi cea de ceară.
Coțofana e haioasă, mă poftește,
dar calc strâmb,
îi zâmbesc, ea îmi zâmbește,
dar pantofii-mi sunt de plumb.
Plus c-am răni adânci în tălpi,
am pășit în foc fierbinte,
trag aer de Blues în nări
și-l expir iar în cuvinte
blue
(călcâiul lui Ahile)...
Ce-a rămas în seri de Blues
cu Muddy Waters și eu blue
îți pot spune pantofii mei
pătați și rupți de la idei
pe care le-am purtat
sau i-am purtat
în min(t)e.
Dac-am dat cu stângu'-n dreptu'
în seri prea blue, cu prea mult Blues
atunci da-ți-mi voie să mă scuz,
n-am lipici la Blues sau shoes.