Trup fragil cu suflet nepătat,
Ochi sublimi și aer inocent,
Dansează și se mișcă agitat
Printre sticle goale pe ciment.

Pereți albi ascultă vorbe negre,
Pătați de roșu și loviți de cioburi,
Urlete frecvente și vânătăi pe membre,
Păpușile se-ascund în diferite locuri.

Știu ce urmează, omul rău le-njură,
Farfurii sparte și scaune dărâmate.
Una se ascunde, alta stă și-ndură,
Muzică la maxim și inimi sfâșiate...

Căsuțe cu păpuși sunt multe,
Frumoase din afară.
Dar totuși cineva s-asculte
Ce monștri le destramă.