GON PHERA

M-am trezit ușor confuz, deschizând ochii și încercând să-mi mut mâna, dar ceva o bloca. Mi-am întors capul spre Ryan, ce dormea liniștit pe umărul meu, iar greutatea lui îmi amorțea brațul. Mi-am tras ușor mâna de sub el, gest care l-a trezit, frecându-mi mușchii amorțiți. Afară cerul era înorat, cu nori negri ce se apropiau tot mai mult. O briză flutura prin pomii din spatele casei, atât cât puteam deosebi de pe geam. În cameră era umidate, chiar și cu geamul între-deschis. Un fulger a tăiat cerul în două, urmat de un tunet puternic, iar Ryan a clipit des.

-Cred că vine furtuna, spune el răgușit, abținându-și un căscat.

-Mhm, am murmurat obosit, oftând adânc și apropiindu-mă de el, doar la câțiva centimetri de buzele pe care le gustam atât de mult în ultima vreme, încât a devenit un obicei. M-a privit câteva secunde, înainte să mă sărute el.

Am închis ochii la loc, bucurându-mă de căldura și comfortul lui Ryan, mângâindu-i spatele cât timp se adâncea în gura mea, limitându-mi oxigenul. Credeam că o să fie un sărut pașnic, până când pacostea m-a mușcat de limbă. Normal că nu putea să stea potolit. Am expirat lung, înainte să mă urc deasupra lui și să-l prind sub greutatea mea.

Credea că scapă nepedepsit, numai că s-a trezit cu o mușcătură pe buze. L-am auzit mârâind și încercând să-și întoarcă capul, fără succes. Buza inferioară s-a înroșit subit, lăsându-mi un gust metalic în gură.

Credeam că o să mă mai distrez puțin, însă a sunat telefonul. Fir-ar! M-am chinuit să mă întind spre noptieră, apucându-l înainte ca Ryan să scape de sub mine.

-Da? Întreb eu printre săruturi, atacându-i pielea tânărului cât timp unchiul își pregătea morala.

-Gon? Te-am trezit? Întreabă unchiul J, dregându-și glasul. Ascultă, diseară am organizat o excursie cu elevii la o pensiune în munți. M-am gândit să organizăm cursurile acolo cât timp se repară daunele de la școală. Vor să facă o fumigație pentru rozătoare și gândaci între timp, mă rog, e o listă lungă, elaborează el, oftând obosit. Eram sigur că era deja la a patra cană de cafea, după cum îi se împleticea limba în gură.

-Okay, răspund nesigur, încercând să-mi aduc aminte tot ce-am auzit, cât timp Ryan mă privea amuzat, strecurându-și genunchiul între picioarele mele, apăsând plăcut. Și-a trecut o mână peste pieptul meu, tachinându-mi sfârcul prin tricou, lingându-și buzele seductiv.

-Și dacă Ryan tot e la tine, spune-i și lui când se trezește. Părinții lui au semnat acordul, doar să fiți acolo la ora șase, continuă unchiul.

-Aha, răspund, dându-mi ochii peste cap, iar Ryan a profitat de moment, trăgându-mă de gât în jos și mușcându-mă brutal de ureche, trecându-și limba peste pielea înroșită.

-Trișezi, mârâi scurt, împingându-mă între picioarele lui, atrăgându-i atenția unchiului. Trebuia să fi dormit gol.

-Gon, dar tu ce faci acolo? Te simți bine? Întreabă unchiul îngrijorat.

-Eu, uhm...îmi căutam hainele, replic enervat, mușcându-l pe Ryan de gât și gâdilându-l cu mâna liberă, făcându-l să se zbată sub mine. Dar a gemut puțin când mi-am lăsat toată greutatea pe el.

- Iar ai dormit dezbrăcat? Dacă te vede Ryan? Întreabă unchiul, făcându-ne pe mine și pe tânăr să pufnim ironic.

-Nu cred că s-ar supăra, șoptesc eu îmbufnat, cu o urmă de regret. Unchiul a oftat și a închis telefonul.

-Tu! Îi spun adoleșcentului de sub mine. Crezi că poți să-mi lași urme și să scapi nepedepsit?

-Eu ar trebui să întreb asta, replică el iritat, indicând spre gât și buza abuzată. Ambele erau roșiatice.

-Cum altfel să te cumințesc? Întreb, zâmbind meschin. Cred că te-am marcat, adaug eu, alintându-i gâtul cu limba, sugând ușor, simțind cum pisicuței îi se înfioară blănița.

-Sadicule, replică el, încruntându-se și înghiotindu-mă între picioare cu genunchiul, suficient cât să icnesc și să mă dau jos de pe el.

-Și cum o să le acopăr acum, Profu'? Mârâie el furios, respirând haotic.

-Cu bandaje, răspund eu scurt.

-Nu ți se pare că am deja destule? Întreabă el, indicând spre brațele de mumie.

-Eh, două în plus, replic plictisit. Măcar o să ne asortăm, constat ironic, proptindu-mă în pat cu telefonul în mână, pe când Ryan fierbea ca un cazan lângă mine. Decât dacă vrei să-ți etalezi mușcătura, adaug eu, cu ochii ațintiți în ecran.

-Nu ți-ai pierde postul dacă află lumea? Întreabă el deodată, punându-și o pernă sub spate și flexându-și genunchii.

-Tocmai de aia știu că n-o spui. Dar poate atunci tata o să considere că sunt un pericol pentru elevi și o să mă lase în pace, spun eu, întorcându-mi capul la timp să-i surprind reacția. A privit în gol, refuzând să mă privească.

Am oftat văzându-l și i-am ciufulit părul.

-Stai calm, pisicuțo. Încă nu m-am plictisit de școală, îi spun. Mai rămân aici o vreme.