Capitolul 6


-CE A FOST ASTA?! De ce? Cum?

-Namjoon? Arati de parca ai vazut o fantoma. a spus San.

-TU AI VAZUT ASTA?

-Ce sa vad?

-A DISPARUT PUR SI SIMPLU! A FACUT PUF! A...A...

-Calmeaza-te prietene! Ia o gura de aer! Ce s-a intamplat?

-Jouliete a...

Dar in momentul acela isi aminteste de cuvintele fetei : "Nu spune nimanui ce ai vazut!".

-Da?

-Stii ceva? Nu mai conteaza!

-Cum adica nu conteaza? Parea ca esti foarte agitat. Ce s-a intamplat?

-Nimic, nimic! Am exagerat doar! spune si rade.

-Ok...esti ciudat! spune acesta si pleaca.

"Fiuu, a fost pe-aproape!" isi spune Namjoon in gand.

San POV

Asta a fost foarte ciudat! Suntem cei mai buni prieteni. Ne spunem mereu unul altuia daca ceva ne deranjeaza. Sigur imi ascunde ceva! Si mai mult ca sigur are legatura cu acea fata, Jouliete.

Ma duc la casa acelui om pentru a lua probe pentru proces. Casa era pozitionata intr-o padure. Merg ce merg pana vad o lumina din spatele unui copac. Curios din fire, m-am apropiat. Sper sa nu regret ca am facut asta. Era fata aia, Jouliete. Si ceva ce parea sa fie un...PORTAL? Ok, e clar. Sunt inca in pat si am un vis super ciudat.

Ma ciupesc pentru a ma trezi, dar spre surprinderea mea, nu era un vis. Il sun pe Namjoon.

Coversatie Telefonica :

-Namjoon, unde Dumnezeu esti?

-La birou, de ce?

-Vino imediat in padurea unde e casa in care am gasit-o pe Megan. O sa vrei sa iei parte la asta!

-Daca zici tu. Vin cat de repede pot!

Inchid apelul. Peste ceva timp apare si Namjoon.

-Ce era asa de important ca a trebuit sa plec de la birou?

-Vorbeste mai incet! Vrei sa te auda?

-Sa ma auda cine?

Ii fac semn cu ochii inspre Jouliete.

-Jouliete?!

-Creier de nuca, parca ti-am spus sa taci! Hai sa o urmarim! Sa vedem unde duce acel portal.

-Nu stiu daca este o idee buna!

-Ohh, haide! Nu imi spune ca ti-e frica!

-Frica? Mie? Aiureli! Haide!

Si asa doamnelor si domnilor faci pe cineva sa faca ce vrei tu;)

Asteptam sa treaca prin portal, iar noi mergem imediat dupa ea. Ajungem intr-o lume extrem de ciudata. Cu oameni imbracati foarte ciudat. Stilul modei de aici lasa de dorit! Ea merge catre o casa, si desigur ca eram in spatele ei. De ce toata lumea e asa alba pe aici? Nu ati auzit de solar, oameni buni? Cand ajunge in fata acelei case usa se deschide singura ca prin magie. Era o casa cu etaj, iar pe pereti erau tablouri cu diferite persoane. Tablourile alea ma sperie! Bravo San, in loc sa te sperie faptul ca esti intr-o alta dimensiune, pe tine te sperie niste tablouri! La un moment dat, Jouliete se intoarce. 

Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top