Capitolul 25
Intru în bucătărie ,Reagan stă în fața aragazului fără să se miște . Mă apropi silențios de ea,o iau în brațe pe la spate.
Reagan se zbate în strânsoarea mea .
– A fost doar un coșmar,șoptesc aproape de urechea ei.
Reagan tresare ,se trage repede mai departe de mine.
— Reagan ,ai visat,fac pași mici spre ea.
— În picioare?se dă un pas în spate.
— Da, când am intrat ,dormeai,mai fac un pas.
— Părea atât de real,șoptește încet ,încât abia am auzit-o.
Fac restul de pași până la ea ,de data asta nu se mai dă în spate ,o cuprind în brațe ,îi depun un sărut pe frunte.
— Iubito ,nu o să las pe nimeni să îți facă rău, îi mângâi încet spatele.
— Nu stă în puterea noastră asta,îi simt degetele cum îmi mângâie obrazul.
— Dacă cineva va îndrăznit să îți facă ceva ,jur că îl ard de viu,doar la gândul ăsta o iau razna.
— Nu vei da foc nimănui ,promite ,se uită fix în ochii mei.
Cum aș putea să îi zic altceva ?Când ochii ei mă înnebunește atât de tare încât uit ce spun sau vroiam să fac.
— Da ,bălmăjesc încă prins în hipnoza ochilor ei.
— Comandăm ceva? Clătitele sau ars ,zâmbește strâmb .
Îmi scutur subtil capul.
— Da , pizza,îi dau un pupic pe năsucul mic și drăgălaș.
— Pizza la micul de jun?râde încet .
— Dar ce are ,iubito? o lipesc de mine.
— Hmm,se uită gânditoare la mine,nimic . Dau acum comandă.
Reagan se dezlipește de mine,ia telefonul ,tastează pe telefon ,închide ecranul .
— Am comandat pe glovo,zâmbește slab .
— Atunci vreau să îmi mănânc desertul ,îmi ling buza inferioară.
— Nicio șansă ,îmi face semn să stau pe loc ,va ajunge în cincisprezece minute.
— Am destul timp cât să te degust, rânjesc pervers .
— Nu ,își mijește ochii .
— De ce ?mă încrunt la ea.
— Nu vreau să fim surprinși de un necunoscut într-o ipostază neortodoxă, își încrucișează mâinile la piept.
— Cât ne-am contrazis ,deja terminam ,mă bosumflu .
— Cu altă ocazie ,scoate limba ca un copil mic .
Reagan fuge în living ,femeia asta mă omoară cu zile,o urmez în living.
Reagan sa pus deja pe canapea și butonează telecomanda .
Mă așez lângă ea ,își lasă capul într-o parte ,mă privește ,zâmbește ,apoi își mută înapoi atenția la TV.
Soneria se aude ,Reagan sare la propriu de pe canapea ,mă mișc repede și mă pun în fața ei.
— Ești goală ,mă duc eu ,posesivitatea mi-se putea sesiza în voce.
— Am uitat ,se trântește înapoi pe canapea .
Îmi iau portofelul de pe masa din sticlă . Mai mult grăbit îi deschid ușa ,îi dau bani necesari ,iau comanda ,îi închid ușa în nas .
Fug înapoi la Reagan ,mă așez pe canapea ,dă să se ridice ,o prind ușor de braț.
— Nu ne trebuie farfurii ,mă uit cu o dorința arzătoare la ea.
— Cred ,face o pauză ,că da.
O împing pe spate pe canapea ,chicotește încet ,mă pun jos ,în genunchi în fața ei ,îi pun picioarele pe umeri mei ,limba mea îi atinge clitorisul ,își înfige mâinile în părul meu.
Am la dispoziție o zi și o noapte întreaga pentru a devora desertul .
Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top