Era ziua cea mare. Prezentarea colecției Le désir winter 22. Oriana și Jess stăteau relaxate în apartamanetul fetei, sorbind câte o gură de cappuccino dulce precum miere. Nu mai vorbise cu Kylian de la ultima lor întâlnire. După ce îi oferise rochia în dar, acesta a condu-o acasă. De atunci nu mai primise niciun semn din partea lui.

        — De ce nu îi dai un follow pe instagram? se auzi vocea pițigăiată a lui Jess.

          Oriana își dăduse ochii peste cap. Nu putea să pară disperată. Chiar dacă în sinea ei era. Situația lor a fost precum un roller coster, au urcat până în văzduhul cerurilor, apoi au coborât până în adâncul pământului.

      — Deci nu cred! exclamă Jess țipând atât de tare încă toți vecinii de pe pavilier o puteau auzii. Trebuie să vezi asta! continuă aceasta cu aceași tonalitate șocată.

        Fata apucase telefonul și privii cu gura căscată la un insta story. Era o poză cu ea din dimineața în care s-au cunoscut. Purta pantalonii lui de training gri și privea pe geam, din fericire pentru ea nu i se vedea fața. În josul imaginii fiind scris textul:

                      "Mă gândesc la tine."

        — Nenorocitul! scuipă Oriana printre dinți.

         Nu putea nega faptul că se simțea flatată și oarecum curtată de chipeșul francez. Oricât de palpitantă i se părea ideea de a fi într-o relație cu el, în realitate nu crede că ar face față unei vieți în lumina reflectoarelor. Oftă. Atât de mult îl dorea, părea a fi construit special pentru ea. Simțea o legătură puternică între ea și Kylian.

        După câteva secunde de meditat în gând, Oriana  își deschise telefonul mobil și tastă.

KylianAime 85,6 mil urmăritori

Făcuse ochii mari privind impresionantul număr de urmăritori. Apăsă pe story-ul lui și îi răspunsese. "Nu mai fi atât de dramatic, nu te prinde." scrisese aceasta plină de sine.

— Ce scorpie ești! protestă Jess bosumflată.

— Fii serioasă! Face așa doar pentru că nu m-am culcat cu el. Sunt sigură că dacă o făceam nu mai era atât de interesat de mine, exclamă formal fata, pe un ton moale.

— Dar erați pe punctul de a face ceva, chicotii blonda amuzată.

— Eram! punctă Oriana tare. Dar nu am făcut-o!

Conversația celor două fiind oprită de sunetul mesageriei telefonului. Câteva secunde de liniște se așternuse peste întreaga cameră. Privirile curioase ale fetelor erau ațintite spre telefonul mobil de pe marginea blatului care arăta pe bara de deschidere sigla instagramului.

După scurt timp, Oriana luă telefonul în mână, citind notificarea din bara.

"KylianAime: Uh, ești răutăcioasă. Sunt curios dacă vei avea aceași atitudine diseară."

Nemernic! își spuse Oriana în gând. Aproape uitase de prezentarea de diseară. Mai avea doar trei ore la dispoziție pentru a se pregătii, așa că sării ca arsă de pe scaunul din piele întoarsă și se îndreptă spre imensa pungă albă din marginea camerei.

' _________________________'

Mașina albă tip berlină parcă în fața unui imens conac, realizat într-o arhitectură renascentistă. În opoziție cu maniera gotică, conacul avea coloane imense de susținere decorate cu sculpturi decorative ce înfățișau mici semicercuri ce se ondulau împrejurul acestora.

Deasupra ușii circulare din sticlă stătea o frumoasă prelată ovală de culoare roșie, extrem de intensă. Părea ca nouă. În fața ușii stăteau o pereche de doi bodyguarzi masivi. Amândoi cheli, purtau ochelari negrii, asemănându-se ca două picături de ploaie.

Piciorul feminin încălțat cu o sanda cu toc ascuțit pășii pe paveaua prăfuită a bordurii. Se ținea cu ambele mâini acoperite în două mănuși de culoare gri de rochie, pentru ca aceasta să nu atingă murdăria de pe jos. Silueta suplă își lăsă părul lung și buclat să zboare în bătaia fină a vântului.

Imediat după ea, din mașină coborâ o fata blondă, mică de statură ce îmbrăca o rochie de culoare neagră. Rochia îi era lungă până-n pământ, dintr-un material satinat ce strălucea sub razele lunii. Fața îi era acoperită de machiaj, foarte strident și evident pe fața rotundă a blondei. Culoare feței fiind cu două sub tonuri mai închisă decât cea a gâtului.

— Doamne Jess, iar ai fața închisă! oftă Oriana atingându-i fața blondei.

— Jur că nu arăta așa când am plecat de acasa! exclamă fata cu glas pițigăiat.

Ușa conacului fiind deschisă de cei doi bodyguarzi, întâmpinându-le pe cele două fete cu zâmbete călduroase, acestea intră timide în clădire.
Întreg foaierul era cuprins de o lumină albă puternică. Coloanele de marmură erau împodobite cu pene mari, albe și panblici argintii.

Toate capetele se întorseseră asupra Orianei. Simții cum un gol imens în stomac îi provoca greață. Se simțea anxioasă în fața privirilor critice ale celor din jurul ei. O analizau cu ochi de șarpe din cap până în picioare.

— De unde are fata aia rochia asta? se auzi o voce înțepată în spatele Orianei.

Fata se întoarse brusc, surprinzând două femei trecute de treizeci de ani cum se șușotesc. Amândouă aveau aceași nuanță de negru intens la păr. Una dintre ele avea o privire rece, plină de invidie. Avea fața și nasul ascuțite, iar buzele mult prea mare, buza de sus aproape atingându-i nasul.

— Nu le băga în seama, rostii Jess punându-și mâna pe umărul gol al fetei.

Cele două părăsesc foaierul clădirii și o luaseră pe scări, spre sala în care avea să se țină prezentarea. Scările erau din marmură, acoperite cu un frumos covor roșu. În timp ce Oriana și Jess urcau scările, simții cum telefonul mobil îi vibra în poșetuța tip plic pe care o avea în mână. Oriana scoase telefonul rapid, citind mesajul de la Kylian.

"KylianAime: Imediat după sala de prezentare vine o ușă pe dreapta, vino până acolo să te rezolv!"

Fata se încruntă, neînțelegând mesajul. Se întreba la ce se referea cuvântul "rezolv". Mâna prietenei ei care o apucase puternic de braț o trezii instant pe fată. Făcură ochii mari și privii, se afla în fața sălii de prezentare. Două uși imense erau larg deschise, permizând podiumului larg să se vadă de pe hol.

— Caută tu locuri, trebuie să merg până undeva, rostii Oriana pe un glas jos.

Jess aprobă din cap și intră în cameră, găsind două locuri chiar pe rândul din față. Îi făcu cu mâna prietenei ei, apoi plecară.

Apăsa clanța aurie a ușii despre care vorbea Kylian și intră timidă. Era o cameră mică plină cu manechine și cutii de pantofi. Îl observă pe Kylian și i se tăiă respirația. Purta un sacou din același material cu rochia ei, de aceași culoare gri metalizată. Arătau ca un veritabil cuplu care se respectă. În partea de jos purta o pereche de jeanși negri, rupciugoși cu mici stropi de gri metalizat imprimați în material. De parcă erau stropiți cu vopsea.

Fata înghiții în sec. Bărbatul din fața ei îi luase ochii. Piele creolă îi radia de energie. Ochii lui căprui erau mai strălucitori ca niciodată, privind-o pe fată, se fața lui se strecurase un zâmbet larg, creându-i mici gropițe în obraji.

— De ce m-ai chemat aici? întrebă Oriana abia trezită din transă.

Kylian râse scurt, apoi se pășii până în spatele ei, lăsând în urma lui un val de parfum puternic masculin cu note de piper. Îi cuprinse părul lung și ondulat al fetei în cele două mâini și îl strânse puternic într-o coadă pe spate. Îi prinsese coada chiar la mijlocul capului, accesorizând elasticul negru cu o bucată de panglică de culoare gri metalic.

— Cum ai putut să îți lași părul desfăcut cu o așa rochie pe tine? întrebă arogant Kylian. Părul îl lași nesprins când porți o ținută monotonă. Uite ce frumos se vede acum! Ți-a scos în evidență tot! continuă francezul arătându-i fetei reflexia ei în oglindă.

Oriana se privii preț de câteva secunde, apoi oftă. Acum că părul nu îi mai era desprins, decolteul mare al rochiei îi scotea în evidență forma rutundă a sânilor ei mari. Se simțea oarecum stânjenită de acest lucru. Chiar dacă era obișnuită să poarte decolteuri, mu mai purtase unul atât de adânc și lat, acesta lungindu-se până în apropierea buricului ei.

— Mulțumesc, acum toată lumea se va holba la sânii mei! exclamă fata bosumflată pe un ton ironic.

— Nu îi pot condamna, spuse francezul râzând.

Fata chicotii, dându-și ochii peste cap.

— Acum că te-am rezolvat, eu trebuie să plec. În cinci minute îmi începe prezentarea, deci ne mai vedem! rostii francezul pe un ton serios, rece, plecând apoi.

Oriana rămase pe loc. Mai devreme au glumit, au râs, se simțea o căldură între ei, iar imediat după se simții ca la polul nord. Se aștepta să vorbească mai mult cu el, adora să vorbească cu el. Accentul lui franțuzesc îi făcea fiecare propoziție pe care o rostea să sune aparte, melodic.

După câteva minute de privit în oglindă, fata își găsii curajul și părăsii încăperea îndreptându-se spre sala de prezentare. Majoritatea locurilor erau ocupate, iar singura sursă de lumină din încăpere erau câteva felinare ce luminau vag, cu lumină caldă. Din mulțime se vedea mâna lui Jess care se zbătea de zori.

Privirile tuturor erau ațintite spre Oriana care încerca să nu deranjeze în drumul ei pe nimeni. În urma ei, oamenii șușoteau. Unii spuneau despre cât de frumoasă este, alții îi lăudau decolteul. Fata se simții stânjenită tot drumul până se așeză pe scaunul de lângă prietena ei. Simții de parcă mersese o veșnicie până la ea.

— Ce ai făcut până acum! Aproape începe prezentarea! șoptii Jess dând să îi mai spună și altceva, dar fu oprită de luminile puternice care se aprinseseră.

Podiumul alb era iluminat de o lumină puternică. Sunetul muzicii retro se auzii în toată sala, dar de după cortina neagră apăru Kylian. Pășii prin de sine până la mijlocul podiumului, de braț cu două fete înalte și slabe. Arătau precum îngerii Victoriei Secret. Una dintre ele purta un palton de plană albă, lung până la glezne, iar în partea de sus o bască din același material. Cealaltă purta o fustă tip creion în carouri bej-maro. În partea de sus avea o maletă bej cu mâneci lungi, ce se terminau într-o formă largă de clopot.

— Bine v-am găsit la prezentarea noii coleții de iarnă Le Désir!

Jess îi dădu un cot în umăr prietenei ei, atrăgându-i atenția.

— Ce se sunteți îmbrăcați la asorte? întrebă blonda confuză, în șoaptă.

Oriana ridică din umeri, semn că mu știa ce răspuns să îi dea mai precis prietenei ei. Adevărul era că nici nu știa ce avea de gând Kylian. Avea o presimțire nașpa.

— Modelul nostru Monica poartă un frumos palton din blană artificială, deoarece susținem sustenabilitatea și nu suntem de acord cu uciderea animalelor pentru garderoba noastră! rostii Kylian nonșalant în microfon prezentând haina.

În tot acel timp modelul își desfăcu mâna din strâmsoarea lui Kylian și defila țanțos până în vârful podiumului. Poză pe toate părțile, apoi se întoarse. Pe spatele paltonului era scris cu negru "baise ton contenu " (La naiba cu contentul tău) pe un font negru în TMR. În același timp, celălalt model începuse să defileze, trecând una pe lângă alta cu o atitudine arogantă.

— Isabelle poartă o călduroasă fustă din bumbac sută la sută reciclat. Cred totuși că maleta din cașmir va atras mai mult atenția. Compoziția este în totalitate din cașmir, fără alte țesături adăugate, rostii francezul mândru de creația sa.

Isabelle făcu exact ca primul model și plecă, împiedicându-se subtil, imediat găsindu-și echilibrul pentru a continua defilarea. Mulți nici nu observaseră neatenția fetei, însă Kylian se schimbă la față. Toată fericirea îi dispăruse, transformându-se într-o poziție serioasă, vizibil iritată.

Imediat după ce fata împiedicată părăsii podiumul, un rând de cinci fete îmbrăcate care mai de care mai nonconformist defilau cu nasul pe sus. Primul model purta o geacă până în talie, de piele, însă avea o culoare argintie, metalizată. În partea de jos avea o pereche de conți evazați, albi, din cașmir. Kylian prezentă fiecare ținută în parte, cu mare atenție de detalii.

Oriana îl privii doar pe el cum vorbea cu atâta pasiune despre arta lui. Se întrecuse pe el însuși cu această colecție, era ceva nemaivăzut. Avea o artă anume care nu se regăsea în nicio altă creație a alor designeri. Era unic în modul lui, era un artist.

— Să vă vorbesc și despre ultima piesă a acestei seri. În urmă cu două luni mi-a venit o idee în miez de noapte, așa că am luat imediat creionul și am așternut totul pe foaie, rostii emoționat francezul. Când am început să realizez rochia, am realizat că nu oricine o poate purta. Este o rochie nonconformistă, greu de purtat, până când am întâlnit un model care mi-a făcut creația realitate! continuă acesta tare, clar și răspicat.

Toate privirile erau pe el. Știa exact ce are de făcut, fiecare cuvânt rostit era atent rostit de el. Avea o intonație aparte, punând accentul perfect pe fiecare cuvânt în parte. Suna melodic, vocea lui puternică răsuna în toată sală.

— Fără alte adăugări o invit pe Oriana, modelul care a transformat schița din caiet în realitate! rostii bărbatul nonșalant.

Oriana mării ochii, simțind un nod în gât acompaniat de aplauzele oamenilor din sală. Îl privii pe Kylian în ochi, vizibil șocată. Nu voia să se urce pe podium, se simțea anxioasă. Împotriva propriei voințe, fata își găsii răsuflarea și pășii spre podium sub privirile curioase ale mulțimii.

Vizibil emoționată, Kylian o prinde de mână încercând să o liniștească. Îi oferii un zâmbet cald, apoi împreună cu ea începură amândoi să meargă cu pași mici până în vârful podiumului. Fata se simții stânjenită, ba chiar mințită de Kylian. Nu își dorea să facă parte din prezentarea lui de modă. Ura să fie în centrul atenției, toate privirile oamenilor o făceau să se simtă anxioasă. Toată sala aplauda, fiind uimiți de minunata creație.

Cei doi pozară apoi cu spatele, mergând înapoi către culise. Modelele începuseră și ele să aplaude, luându-l în brațe pe francez, felicitându-l pentru frumoasa prezentare. Numai Oriana și fata care se împiedicase pe podium nu aplaudau.

— Isabelle! Nu mai știi să mergi? întrebă Kylian ironic.

— A-Am fost foarte emoționată... nu am văzut firul de sub carpetă, rostii fata bâlbâindu-se.

— Dă-i pace! Nimeni nu a observat! se auzii vocea serioasă și rece a Orianei. Acum dacă ați terminat să tăbărâți pe el, puteți pleca, vreau și eu să îi spun câte ceva domnului Aimé! continuă aceasta cu aceași răcoare în glas.

Isabelle îi oferii un zâmbet Orianei în semn de mulțumire, apoi împreună cu toate celelalte modele părăsise zona. Kylian era și el schimbat la față, devenise serios.

— Ce dracu tocmai a fost asta? țipă Oriana nervoasă. Ai zis că ai făcut rochia asta special pentru mine, ca mai apoi să fiu forțată să defilez? Crezi că am vrut asta? Nici măcar nu m-ai întrebat! continuă aceasta gesticulând din mâini haotic.

Era nervoasă din cale afară. Se simțea folosită, mințită și constrânsă. Îi venea să apuce ceva de pe masa de lângă ea și să îi dea direct în cap.

— Dar este făcută special pentru tine, numai tu o poți purta! încercă francezul să o calmeze cu ton moale. Nu puteam să nu o prezint, e cea mai bună creație a mea! Tu mi-ai făcut visul realitate! continuă francezul șarmant.

Se apropie de ea, încercând să îi cuprindă talia, însă Oriana îl refuză, făcând doi pași în spate.

— M-ai folosit! De asta ai fost tu atât de interesat de mine! Doar ca să te folosești de corpul meu pentru a-ți prezenta nenorocita asta de rochie! țipa fata furioasă. Nu știu de ce am crezut că ești diferit, trebuia să-mi dau seama că voiai doar să te folosești de mine!

Cuvintele ei tăioase îi străpungeau inima lui Kylian. Nu se simțise niciodată mai prost pentru ceva ce făcuse. Adevărul era că pentru el era o obișnuință să se folosească de oamenii din jurul lui pentru bunul plac, însă de acea dată era diferit. Pentru prima data regretase. Orbit de laudele și admirațiile presei pe care dorea să le audă, își exploatase muza. Fata care îi făcuse creația realitate.

— Nu mai vreau să te văd niciodată! Nu mai vreau să îmi scrii, să mă suni! Îți fac pachet rochia și o poți expune unde vrei tu! exclamă fata cu dispreț în glas.

Privirea îi era întunecată de furie. Nu putea să nu se învinuiască pe ea pentru încrederea pe care a avut-o în el. Toată fericirea pe care o simțea când era lângă el se transformase în dispreț.

— Oriana... rostii Kylian trist, încercând să o atingă.

— Nu mă atinge! țipă fata dându-i peste mână.

Pe fața ei două lacrimi mari, fierbinți se scurgeau încet. Se simțea înjunghiată pe la spate. Toate acele discuții lungi cu el, toate acele priviri pline de dorință, toate scenele cu ei doi se derulau în capul fetei precum scenele unui film. Chiar dacă încerca să nege mereu posibilitatea de a începe o relație cu Kylian, în interiorul sufletului ei era tot ce își dorea. Era plăcerea ei vinovată.

Lacrimile fetei curgeau șiroaie, zdrobindu-i sufletul francezului. Se simțea vinovat pentru lacrimile fetei, acționase impulsiv, era sigur de asta. Setea de admirație și faimă îi furase sufletul. Tot ce își dorea era să îndrepte lucrurile, se atașase de Oriana. Nu voia să o piardă.

— Sper că a meritat să-mi calci principiile în picioare, îți țin pumnii să apari pe coperta revistei Vogue! rostii fata printre lacrimi, părăsind culisea.

Îl lăsă pe francez în propria amărăciune. Tot restul petrecerii de după nu se putu bucura. Se gândea doar la privirea acea dezamăgită din ochii Orianei.