Aroma proaspătă de cafea învioră întreg apartamentul. Se simțea din bucătărie, până în dormitor. Oriana își savura cafeaua rezemată cu spatele de spătarul scaunului privind în gol. Lylian reușii să facă față demonilor ei interiori și să îi acapareze întreaga minte. Visă cu ochii deschiși la următoarea întâlnire a lor până când fusese trezită de scaunul care alunecase pe gresia rece, făcând-o pe fată să tresare. Își căută echilibrul, încercând să nu cadă pe spate cu scaun cu tot.

        Într-o oră trebuia să fie la muncă, așa că pornii spre dressing, lăsând ceașca pe jumătate goală pe blatul bucătăriei. Își scoase de pe umeraș o cămașa albă, perlată, și o trase peste ea, lăsând doi nasturi liberi. Cămașa parcă era turnată pe talia ei perfectă. Penele atent cusute la manșetele cămășii îi gâdilau fața în timp ce își aranja gulerul acesteia. Mai scormonii puțin prin dulap, apoi scoase o fustă din piele mulată, ornată cu curele late dintr-un capăt al altuia, de sus până jos. Era unicul model al designerului, cel mai noi design de fustă, având un aer indie, dar în același timp elegant.

         Își luă geanta mare și neagră și pornii spre ușă, încălțându-se cu o pereche de botine cu toc, negre. Ieșii din bloc în viteză, așteptându-și cuminte uberul în fața blocului. Plecase cu mult mai devreme, niciodată nu ia plăcut să fie pe fugă.

       O mașină suv roșie parcă în fața ei, apoi Oriana urcă numaidecât  pe locul din spate al mașinii. Șoferul pornii la drum, iar fata își sprijinii capul de geamul mașinii, fiind din nou pierdută în propriile gânduri.

          După un drum de aproximativ douăzeci de minute, fata îi întinde șoferului o bancnotă de zece euro și părăsii mașina. Magazinul era poziționat doar la cinci minute de mers pe jos de impresionantul Turn Eiffel. Vitrina de sticlă în care erau două manechine îmbrăcate în rochii din pene mari și lungi domneau victorioase, atrăgând privirile trecătorilor.

         Fata intră în magazin, emanând un val de fericire în urma ei. Toți colegii ei îi puteau observa aura schimbată. De obicei venea mai mult serioasă, însă nimeni nu ar fi ghicit niciodată adevăratul motiv care ia provocat fericire fetei.

       — Wow, radiezi toată! rostii Jess amuzată. Să înțeleg că ți-a tras-o bine! continuă aceasta râzând.

        — Jess! Abține-te! spuse fata punându-i palma la gură prietenei ei.

         — Ah, încă nu ți-ai tras-o, oftă aceasta după ce îi îndepărta palma prietenei ei de la gură.

        Oriana își dădu ochii peste cap, chicotind. Tot restul zilei fusese unul obișnuit. Reușise să își facă target-ul, ceea ce o bucură. Avea să primească un bonus mare la salariu. Chiar cu câteva minute înainte de închidere, pe ușa magazinului intră o siluetă de bărbat.

          Bărbatul purta o cămașă albă, cu câteva urme de săruturi roșii pe gulerul cămășii, opera faimosului Maison Margiela. Piesa de lux ieșind în evidență prin  nonconformismul ei. În partea de jos purta o pereche de pantaloni office care îi evidențiau cavadricepșii bine lucrați. Bărbatul se plimbă încrezător, admirând manechinele îmbrăcate cu piesele lui.

           Oriana se întoarse brusc, rămănând blocată odată ce îl observă pe Kylian care se îndreptă direct spre ea. Nu știa la ce să se aștepte din partea lui. Mâinile îi începuseră să îi transpire. Observând în jurul ei cum cele patru colege cu excepția lui Jess îl sorbeau din priviri, ceea ce îi provocase un gram de gelozie.

— Bună seara, doamnelor. Cu ocazia noii colecții de iarnă, doresc să vă invit în mod personal la prezentarea de vineri seară, rostii șarmant Kylian.

— Dar nu trebuia să vă deranjați, domnule Aimé! spuse emoționată managera magazinului.

Era o femeie cam pe la patruzeci și ceva de an, cu forme voluminoase. Părul castaniu îi era prins într-un coc la ceafă perfect. Avea obrajii proeminenți, fiind un pic durdulie.

— Nu, doamnă, stați liniștită, a fost o plăcere să vin să vă văd! explică Kylian uitându-se numai la Oriana care stătea rezemată de dejghea în spatele managerei.

Kylian mai aruncă o ultimă privire în magazin, apoi își luă rămas bun, părăsind magazinul pe urmă. Toate colegele ei erau gata de plecare, însă numai Oriana stătea pe tamburelul din catifea albastră de lângă vitrina cu genți, privind în gol.

— Nu pleci acasă? se auzii vocea groasă a unei fete blonde.

— Um, nu. Îmi aștept uberul, minții aceasta.

— Deci închizi tu Ori? Trebuie să ajung urgent la școală să-mi iau copii! exclamă managera agitată, căutându-și cheile mașinii în geanta ei mare și neagră.

— Sigur că da, doamna Amelie! rostii fata zâmbind.

Femeia își trase paltonul peste ea, îndreptându-se în viteză spre ușă.

— Mulțumesc drăguțo, ești un înger! spuse femeia dulce, plecând apoi.

Rămăsese singură în tot magazinul. Nu știa sigur dacă Kylian avea să o aștepte, însă nu putea să își asume riscul de a fi văzută cu el de către colegii ei. Nu putuse să scape încă de trauma provocată de judecata oamenilor din jurul ei, încă lucra la asta.

Fata se plimbă prin luxosul magazin, auzind ușa de la intrare cum se deschise.

— Am închi-... rostii Oriana însă nu își pitu termină fraza văzându-l pe Kylian la intrare.

— Și ce vei face? Vei chema paza? glumii acesta apropiindu-se de ea.

— Ai înnebunit? Sunt camere peste tot! exclama fata panicată.

— Mon Chéri, uiți că dețin magazinul? rostii bărbatul râzând.

Fața fetei îi ardea mai ceva precum lemnul uscat în foc. Mirosul familiar al parfumului lui Kylian o loviră până în moalele capului. Cei doi erau la o distanță de cam un metru, având parte de un lung contact vizual. Oriana spărsese contactul vizual, mutându-și privirea asupra buzelor lui mari.

Tensiunea se putea simții în aer. Fiecare dintre ei așteptând următoarea mișcare a fiecăruia. Mii se gânduri se băteau cap în cap în mintea Orianei. Rațiunea ducea o luptă grea cu dorința care părea a fi mult mai puternică decât ea. Fata își unezii buzele cu ajutorul limbii, apoi îi apucă pe Kylian de mână, ducându-l în viteză spre cabinele de probă.

Îl împinse pe bărbat în ușa din marmură a cabinei de probă. Rămăsese șocat în timp ce avea spatele lipit de marmura rece. Nu știa cum să reacționeze, iar când fusese gata să îi adreseze ceva fetei, aceasta își lipii buzele de ale lui, într-un sărut copleșitor.

Bărbatul îi sărută cu foc buzele uscate ale fetei, înconjurându-și brațele în jurul taliei ei. Limbile lor se presăreau senzual unele peste altele. Fluturii din stomacul Orianei zburau haotic, provocându-i fiori din cap până în picioare. Sărutul devenii din ce în ce mai apăsat și plin de dorință. Kylian tânjea să îi simtă gustul buzelor ei voluminoase, iar când totul devenise realitate nu se mai putea sătura de gustul lor. Avea un gust fin mentolat, ceea ce îl excită pe bărbat.

— Kylian... rostii fata în șoaptă între gura de aer și sărut.

— Spune-mi, iubito, spuse Kylian suav.
Spune-mi ce vrei, continuă acesta cu glas jos.

Oriana îi prinse fața în palme, aplecându-i capul pentru a-i simții mai bine limba. Tot ce îi trecea prin cap fetei era să îi smulgă cămașa de pe el și să îl sărute până când rămâne fără aer, dar vocea enervantă a rațiunii îi ținea un discurs pe cinste despre propriile standarde și principii.

— Te vreau pe tine! exclamă fata cu emoție în glas.

Kylian o apucă strâns de talie, rotindu-se cu ea, presând-o cu spatele de marmură. Începuse să îi desfacă nasturii cămășii ei albe, nedezlipindu-și buzele de ale ei. Îndepărtă bucata de bumbac de pe ea și o aruncă pe jos. Pieptul mare al fetei era acoperit de un sutien alb cu din dantelă transparentă. Kylian coborâ cu săruturile pe gâtul parfumat al fetei, simțind un gust apar din cauza parfumului.

— Nu cred că e locul potrivit, spuse fata în șoaptă.

Francezul își dezlipii buzele de pielea ei fină și o privii pe fata. Avea părul ciufulit, câteva șuvițe din față îi cădeau pe față, acoperindu-i frumoșii ochi.

— Atunci haide să plecăm de aici, îi șoptise Kylian excitat.

Fata aprobă din cap, aplecându-se după cămașa ei aruncata din colțul culoarului. O așeză în grabă pe ea, încheiându-și nasturii rapid. Îmbrăcă paltonul din cuier și îi spuse lui Kylian să iasă afară pentru a alarma magazinul. Oriana tastă codul în grabă, fugind pe urmă spre ieșire. Era agitată, mâna îi tremura pe cheia pe care o introduse în broasca ușii. Aerul rece de afara îi răcorii pielea fierbinte.

Urcă în grabă în mașina lui Kylian, acesta plecând de pe loc în viteză. Drumul îi era familiar fetei, privind pe geam își putea aduce aminte fiecare stăduță care ducea spre casa lui. Nu era sigură dacă dorea să ducă ceea ce a început la bun sfârșit. Îi era frică. Nu voia să mai sufere.

Francezul observă schimbarea bruscă a fetei și își așeză mâna peste a ei, strângând-o ferm.

— Ce te apasă, Oriana, spuse bărbatul pe un ton moale.

         Își mutase privirea de la drum pentru a o privii. Avea roseață în pomeții ei proeminenți. Stătea cu capul aplecat, jucându-se cu inelul de la mâna dreaptă. Îl rotea cu ajutorul degetului cel mare.

— Nu știu, Kylian... rostii fata în șoaptă. Cred că e greșit ceea ce am făcut, continuă aceasta speriată.

— Vrei să te las acasă? întrebă acesta devenind serios.

       Oriana înghiți în sec, privind în continuare pe geam. Se simțea anxioasă. Pe cât de mult își dorea să petreacă mai mult timp cu Kylian, pe atât de mult se temea de abandon. Frica îi ameții mintea, gândind că a dacă avea să meargă mai departe poate suferi a doua zi.

        Mana lui era în continuare peste a ei. Fata nu schiță nimic, era stană de piatră prinsă în propriile gânduri. Nici măcar nu observă că mașina se parcase în fața casei lui Kylian.

      Sufocată de gânduri, fata îi prinse fața în palme bărbatului și se aplecă deasupra tetierei,
sărutându-l. Simții cum buzele îi iau foc cu fiecare atingere delicată. După scurt timp fata își dezlipii buzele de ale lui, privindu-l cu ochi mari. Mici fire fine de păr se lipiseră de buzele ei umede.

       —  Haide înăuntru să-ți arăt o adevarată operă de artă, rostii bărbatul în șoaptă.

         Fata aprobă din cap, coborând din bolidul de lux al bărbatului. Mereu se întreba cum de nu are bondyguarzi în jurul lui și cum se poate plimba bezmetic pe oriunde vrea. Până la urmă era celebri și știa că fanii pot devenii uneori obsesivi în privința idolilor lor.

         Casa arata normal față de data trecută. Lipsea lumina led albastră. În living fiind amplasată o mare canapea tip colțar. În locul unde era unul dintre bărulețele de acum câteva zile avea loc de cinste o frumoasă servantă pe care era așezat televizorul plat.

       Bărbatul o îndrumă să îl urmeze spre etaj, unde intrară pe a treia ușă ca holului, pe dreapta. Se trezi într-o cameră imensă cu pereți negri. Pe de-o parte și pe alta se aflau manechine din fier, cu busturi albe. Unul dintre ele fiind îmbrăcat cu o frumoasă rochie roșie din satin. În mijlocul încăperii se afla un birou imens în care erau așezate mai multe stive de hârtii.

        Camera avea un miros aparte de piele și orhidee. Oriana se plimbă curioasă prin cameră, privind manechinui îmbrăcat mai de aproape. Nici nu observă că Kylian scormonea printr-un dulap aflat lângă fereastra ovală a camerei.

        — Dezbracă-te! îi spuse francezul apărând prin spatele ei.

         — De ce? întrebă fata șocată.

          — Ți-am spus că îți voi arata o operă de artă, o informă Kylian nonșalant. Doar dă-ți uniforma asta stupidă jos, continua acesta pe același ton.

        Oriana nu știa la ce se referea când vorbea despre acea operă de artă pe care dorea să i-o arate atât de mult. Înghiții în sec și începură să-și desfacă nasturii cămașii. Se simțea din ce în ce mai anxioasă cu fiecare nasture desfăcut.  Înghițea în sec, aruncând cămașa pe canapeaua mică din piele de lângă ea. Apucă fermoarul fustei care era în laterala acesteia, dându-l direct în jos, lasând fusta să cadă de pe ea.

       Două mâini ferme îi cuprinseseră talia fetei.

       — Trage asta peste tine, îi șoptise bărbatul la ureche.

       Pusese  mâna pe o bucată gri metalic de material care părea  a fi o rochie. De la șolduri în jos, rochia avea detalii atent cusute, niște bucățele dreptunghiulare dintr-un material reflectorizant care ofera rochiei o frumusețe aparte. Fata o trase peste ea. Materialul gros al rochiei se mula perfect pe corpul ei frumos. O despicătură lungă de la linia chilotului până in jos îi scotea frumosul picior în evidență. În partea de sus rochia avea un decolteu foarte adânc, cupele sutienului văzându-se perfect. Nu avea mâneci, umerii ei se conturau de minune în rochia de vis pe care o imbrăcă fata.

          Kylian o prinsese de talie, împingând-o pe la spate până în fața unei oglinzi imense de pe peretele camerei.

       — Doar privește... îi șoptii bărbatul în ureche. Rochia asta e creată special pentru tine, continuă bărbatul strângându-i talia.

        Oriana își privii reflexia admirând rochia de pe ea. Nu mai văzuse o așa frumusețe de rochie. Firele de bumbac strălucitor din compoziția rochiei îi dădeau un efect metalic. Talia îi era cusută precum un corset, iar imediat de la șolduri în jos se înfoia cu ajutorul elementelor cusute, creând un efect de clepsidră. În partea de jos rochia se termina cu un șir de pene mici și albe.

În timp ce fata se învârtii în fața oglinzii, francezul aduce o pereche de mănuși gri metalice, cu încrețituri pe de-a lungul lor.

         — Asta e piesa de rezistență a rochiei, îi spuse Kylian înmânându-i frumoasele mănuși.

          Întregul design ara unul nonconformist, ieșind în evidență cu desăvârșire. Nu era o rochie pe care oricine o putea purta, era creată special pentru ea. Pentru caracterul ei care se făcea văzut într-o mare de alte caractere.

         — E superbă, Kylian. Rochia asta face parte din noua ta colecție? întrebă fata cu glas moale, melodic.

          — Nu, mon chéri. Rochia asta e pentru tine, vreau să o porți la prezentarea de vineri, răspunse bărbatul nonșalant.