,, Răceala din vocea arsă"

Copil cu mască de adult, 
Cine te-a lăsat pierdut?

Înger mic, cu aripi sparte,
Cine te-a mințit în șoapte?

Suflet fraged, învechit, 
Cine te-a-aruncat în vid?

Sunt eu, oare, prea murdar, 
Pentru al-tău suflet amar?

Sunt eu, oare, ucenic,
Pentru un Stăpân greșit?

Sunt eu, oare, judecat,
Pentru viciu-mi-ntunecat?


Spune-mi, strigă-mi, ce-ai în gând, 
Cât sunt încă pe pământ. 

Luptă, sparge, orice zid,
Dacă nu mai simți nimic.

Lasă lacrimi să îți curgă, 
Și dureri multe să fugă. 

Iar când luna se-va-aprinde, 
Spune-i tot ce ai în minte.



Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top