,, Răceala din vocea arsă"
Copil cu mască de adult,
Cine te-a lăsat pierdut?
Înger mic, cu aripi sparte,
Cine te-a mințit în șoapte?
Suflet fraged, învechit,
Cine te-a-aruncat în vid?
Sunt eu, oare, prea murdar,
Pentru al-tău suflet amar?
Sunt eu, oare, ucenic,
Pentru un Stăpân greșit?
Sunt eu, oare, judecat,
Pentru viciu-mi-ntunecat?
Spune-mi, strigă-mi, ce-ai în gând,
Cât sunt încă pe pământ.
Luptă, sparge, orice zid,
Dacă nu mai simți nimic.
Lasă lacrimi să îți curgă,
Și dureri multe să fugă.
Iar când luna se-va-aprinde,
Spune-i tot ce ai în minte.
Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top