Ziua următoare,Rosè se trezi în jurul prânzului.De mult timp nu mai dormise atât de bine și de mult,așa că își permise.Fiind sâmbătă,nu prea avea ce face,așa că se gândi să meargă în oraș impreună cu Anne.

Făcu un duș,se îmbrăcă cât mai lejer și coborî la bucătărie,unde o aștepta Melysa cu o farfurie de clătite și o cafea.

-Buna dimineața,mami!spuse fata,pupându-și mama pe obraz.

-Numai dimineață nu mai e,spuse femeia râzând.

-Mmm....sunt foarte bune,spuse fata după ce gustă din clătite,ignorând remarca mamei sale.

-Mă bucur că-ți plac.

-Anne s-a trezit?

-Da,a și plecat până la magazin.De ce?

-Păi mă gândeam să ieșim și noi,să petrecem puțin timp împreună,spuse Rosè,după ce luă o gură mică de cafea.

-E o idee bună.Și...cum merge cu facultatea?

-Momentan bine.Am terminat deocamdată perioada de examene și le-am luat pe toate,spuse fata entuziasmată.

După ce termină de mâncat și ajunsese și Anne,cele două surori plecară în oraș.Vazură o cafenea și intrară acolo,așezându-se la o masă și așteptând să vină cineva să le ia comanda.

-Rosè...începu Anne,dar fu întreruptă de către chelnerul care tocmai venise să le ia comanda.

Dădură comanda,iar după ce acesta plecă,Anne își reluă fraza.

-Da,Anne?spuse fata,așteptând ca aceasta să îi spună ce avea de zis.

-Știi,mă gândeam ca după ce termin liceul,aș vrea să merg la Facultatea de Medicina Veterinară.

-Asta e super!spuse sora ei,mândră de ea.

-Dar nu știu sigur dacă mi s-ar potrivi.I-am întrebat pe mama și tata...

-Așa...?

-Și mi-au spus că dacă mie asta îmi place,asta să fac.Dar mi-e puțin cam frică.

-De ce?

-Dacă nu-mi va mai plăcea și îi voi dezamăgi?

-Anne,dacă tu asta îți dorești,asta trebuie să faci.Nu trebuie să gândești "cum ar fi dacă..".

-Tu cum ai fost sigură că vrei să dai la medicină?

-Nu am fost nici eu sigură.Asta îmi doream de când eram mică,dar niciodată nu am fost complet sigură,până când am intrat la facultate.Mereu îi întrebam pe mama și tata ce părere au,iar când mi-am pierdut încrederea în mine,m-au susținut.Asta vor face și cu tine.Vom face.

-Dar nici ție nu ți-a placut chimia,așa-i?

-Asta ți-e ție problema? Rosè râse. Anne,chimia e doar o materie. Ai să vezi că nu mai e la fel ca în liceu.

-Mulțumesc,Rosè!spuse fata,îmbrățișându-și strâns sora.

După ce achitară nota,au plecat la mall,cu gândul de a-și lua câte ceva nou.
În timp ce Anne se uita după o rochie pentru absolvirea clasei a douăsprezecea,care avea loc peste 2 luni,lui Rosè îi sună telefonul.Era mama acesteia.

-Da,mami?

-Bună,scumpo!Pe unde sunteți?

-La mall.De ce?

-Tocmai ce am aflat că deseară se ține un bal de caritate,organizat de către familia Merynson.Ne-au rugat pe mine și pe tatăl tău să mergem,dar noi avem deja alte planuri.Mă gândeam dacă ai putea merge tu în locul nostru,spuse Melysa,așteptând răspunsul fetei.

-Ăm..trebuie neapărat?

-Da.Nu am știut,azi am fost anunțați,se scuză femeia.

-Bine..

-Accepți?se entuziasmă mama fetei,bucuroasă că nu fu nevoie să insiste prea mult.

-Mda...dar nu am cu ce sa mă îmbrac.Și nici un partener.

-Ești în mall,ia-ți ceva drăguț.Și nu-ți face griji în privința partenerului,îl poți lua pe fostul tău prieten,măcar ca și însoțitor.

-Nu,mamă!Nici gând!

-Rosè,spuse dulce femeia,ai nevoie de un partener.Și chiar dacă nu mai sunteți împreună,ați rămas prieteni. Drew se va comporta ca atare dacă știi cum să te porti.

-Of..bine,acceptă înfrântă fata.Mama ei avea dreptate.Poate nu avea să fie așa de rău.

-Mulțumesc din suflet,scumpo!exclamă enuziasmată mama acesteia. Ne vedem acasă,aveți grijă de voi! mai spuse aceasta,terminând apelul.

După ce încheiase convorbirea cu mama ei,Rosè o sună pe Anne pentru a se întalni să își cumpere ceva pentru diseară.

În scurt timp,fata apăru cu doua pungi în mână .

-Deci,pentru ce îți trebuie o rochie?

-Pentru balul de caritate care are loc diseară.

-De cine este organizat?

-De către familia Merynson

-Ok,hai să-ți găsim ceva drăguț.

După încă o oră de căutări,Rosè își găsi o rochie de culoare roșie,cu mâneci din dantelă,care îi venea până deasupra genunchilor și cu un decolteu care îi punea în evidență formele.
Își găsi și o pereche de pantofi negri cu toc și o poșetuță stil plic,de aceeași culoare.

Ajunse acasă și află că mai are 2 ore la dispoziție pentru a fi gata.Totodata,fusese anunțată de  mama ei că vorbise aceasta cu Drew să o însoțească pe fată la bal.

Făcuse un duș,se îmbrăcase și se așeză în fața măsuței de machiaj.Își alesese un fard maroniu,își ondulase genele cu un strat de rimel și alesese un ruj vișiniu,mat.

Era gata,iar când sună soneria,imediat deschise ușa.

-Buna,Drew!spuse fata,zâmbind ușor.

-Bună,Rosè!Arăți...minunat!spuse acesta,luându-și greu ochii de la ea.

-Mulțumesc!Haide,să mergem.Fata se îndreptă către mașina ei,dar acesta rămase neclintit.

-Ă..nu mergem cu mașina mea?

-Nu,mergem cu a mea.Eu conduc!spuse fata,înaintând și deblocând mașina.

-Ești sigură?spuse acesta,simțind că se enervează. Totuși,porți tocuri și...

-Da,foarte sigură.Acum haide,vom întârzia altfel!

Conformându-se,Drew urcă pe locul din dreptă,cuplându-și centura,iar fata porni.

Drumul fusese unul liniștit,tăcut,auzindu-se doar melodia de pe fundal.Era o melodie rock.Rosè iubea muzica rock,ceea ce îl făcea pe băiatul din dreapta ei să dispere.

Drew niciodată nu o înțelesese.Încă de când au fost împreună,ea a fost destul de rece cu el.Nu a acceptat niciodată să îi spună ce să facă,mereu făcea de capul ei și era destul de sigură pe ea.Nu avusese încredere în el.Ăsta și fusese motivul pentru care se despărțiseră.Da,greșise și el și și-a cerut iertare,dar fata nu a mai acceptat să fie împreună.Au rămas doar prieteni,care de abia dacă  își mai vorbesc.

-Am ajuns!făcu fata,parcând mașina și coborând.

Așteptând să apară și Drew lângă ea,își aranjase gentuța și intrară.

De cum pășiră înauntru,fură întâmpinați de către Amanda.

-Bună seară,doamna Merynson!spuse fata,acceptându-i îmbrățișarea călduroasă a femeii.

-Bună,draga mea!Doamne,ce frumoasă ești!

-Mulțumesc!spuse fata,ușor îmbujorată.

-El cine este?făcu femeia referire la băiatul din dreapta ei.

-Ah,el e Drew.Fostul meu prieten și actualul partener la acest bal.

-Încântată,spuse femeia,cu mai puțin entuziasm și doar întizându-i mâna.

După ce fuseseră conduși la masa lor,Rosè pleca la bar să-și ia un cocktail non-alcoolic și ieși afară,unde nu mai era nimeni,dar nu înainte să-și anunțe însoțitorul.

Prefera să fie puțin lăsată în pace,nu se simțea prea bine în prezența acestuia.

Simți o mână pe umărul ei,iar când se întoarse dădu de o pereche de ochi verzi.Mai exact,acei ochi verzi.

-Bună,spuse el.Mi-a fost dor să te văd,spuse,după care afișă un zâmbet fermecător.Acei ochi verzi și acel zâmbet o fermecaseră pe Rosè.

-Bună,spuse și ea,zâmbind.

La media este Anne ^-^