Cetatea cazu sub domnia unei linisti profunde. Imparatul isi astepta soarta ce nu dadea semne ca vrea sa intarzie. 

Luan il chema pe general in sala tronului derutat de ceea ce se intamplase afara. Generalul veni imediat si isi arata respectele.

- Spuneti, Maria Ta.
- Lasa oficialitatile. Raspunde-mi la o intrebare. De ce?
- La ce va referiti? (intreba generalul confuz)
- De ce ai garantat domnia mea cu propria ta viata?
- Pentru ca asta e ceea ce trebuia sa fac.
- Ceea ce trebuia sa faci? Ti-am cerut eu asta? Cum poti avea atata incredere in faptul ca nu voi dezamagi acest popor?
- Daca nu as fi fost sigur de alegerea mea inca de la inceput, Domnia Ta nu ati mai fi fost azi aici. Eu am platit deja pretul increderii mele intr-un lucru nesigur cu propriul sange, transformandu-l treptat in ceva realizabil. Daca eu nu am incredere, atunci cine?
- Si daca iti voi dezamagi asteptarile? (spuse Luan vorbind cu prietenul sau nu cu generalul sau, in timp ce ochii sai il priveau cu tristete)
- Atunci voi plati cu viata mea. Acum doi ani, viata ta a fost in mainile mele. Eu am facut decizia de a o salva antrenandu-te si protejandu-te. Acum, odata ce mi-am atins scopul, voi continua sa fac la fel, doar ca de data asta, viata mea e in mainile tale. Decizia iti apartine, Maria Ta.

Luan se apropia de general oprindu-se in fata sa. Il privi cateva secunde dupa care il imbratisa strans ceea ce il surprinse brusc pe general.

- Din moment ce viata ta e in mainile mele, e randul meu sa te protejez. Chiar daca nu iti cunosc trecutul sau scopul pentru care ai facut toate astea, am incredere in tine. Esti singurul meu prieten, Umbra Fantoma. (spuse Luan zambind)

Generalul se trase imediat ce auzi cum il numise.

- De ce esti atat de surprins? Crezi ca sunt prost si nu pot afla ceva atat de evident?
- Daca stiai deja, de ce nu i-ai spus imparatului?
- Cred ca tu esti prostul defapt. Ti-am spus ca esti singurul meu prieten. Voiai sa te ucid cu propriile mele maini? Imi place faptul ca nu mai vorbesti onorific. Asta inseamna ca ai acceptat faptul ca suntem prieteni? (spuse Luan zambind larg)
- Eu...
- Sti? La prima impresie ai fost o persoana atat de rece si infricosatoare, nu ca te-ai fi schimbat, dar am descoperit ca ai o inima. (spuse Luan razand zgomotos)

Generalul il privi mai bland ca de obicei si chiar zambi scurt fara sa isi dea seama. Luan il observa imediat si se mira putin trecand de la un zambet larg la o fata ciudata.

- Tu tocmai ai zambit? Marele General, Tacutul Umbra Fantoma, tocmai a schitat un zambet? Am vazut bine?
- Cum ai reusit sa vezi ceva prin zambetul tau ce iti acoperea ochii? Cred ca nu te simti bine. Iar ai baut?
- Nu incerca sa te scoti. Stiu ca ai zambit. In trei ani nu te-am vazut niciodata zambind, asta e prima data. Momentul asta trebuie marcat in istoria Tinutului Florii de Lotus. 

Generalul il privi ironic stiind ca acest lucru il va bantui de acum in fiecare zi, dar tacu deoarece nu dori sa stearga zambetul ce aparea tot mai rar pe chipul sau. 

De cealalta parte, in Valea Rosie, imparatul Kun nu primise prea fericit vestea ca Luan devenise imparat temporar pana la vindecarea tatalui sau. Stia ca nu putea interveni direct in politica Tinutului Lotusului, dar nu avea de gand sa lase lucrurile asa. Daca imparatul Guo ar fi murit, tinutul i-ar fi revenit direct lui Luan, ceea ce i-ar fi micsorat sansele de a pune stapanire asupra acestuia. 

- Daca pune mana pe tinut, planurile mele de zeci de ani vor fi in zadar. Nu pot lasa sa se intample asta. Trebuie sa fac ceva, dar ce? Daca ar exista o sansa ca imparatul Guo sa se vindece atunci as putea sa grabesc aceasta casatorie si sa pun mana pe tinut, dupa care am sa il ucid pentru a scapa de aceasta amenintare. 

Gandindu-se putin, gasi un raspuns surprinzator de inteligent. Lua o bucata de hartie pe care scrise cateva cuvinte dupa care isi aseza sigiliul regal pe aceasta zambind.

- Cu asta, voi obtine ceea ce vreau cu siguranta. Printul ar da orice ca imparatul sa se faca bine, chiar daca asta ar insemna sa se casatoreasca cu o fata pe care nu o iubeste. Cu aceasta capcana il voi prinde negresit. Garzi! (striga acesta nerabdator)... Trimiteti un mesager cu acest sul spre Tinutul Lotusului. Asigurati-va ca ajunge cat mai repede. (continua acesta zambind)

P.S: Ce credeti ca se va intampla? Pare Generalul nostru putin mai moale? Va reusi Kun sa puna mana pe Tinut? Cartea va avea doar 50 de capitole in locul celor 60 deoarece am realizat ca ma apropiu de ultimele scene asa ca urmariti pana la final. Va promit ca de acum, va fi mai interesant, ceva ce nu v-ati fi asteptat e pe cale sa se intample.