Ajunși în provincia Zhaoshou, descălecară și legară caii într-un loc pustiu ferit de privirile oamenilor.

- Ce facem acum? Trecem direct la acțiune? (întrebă Luan neobișnuit cu acest gen de misiune)
- Dacă vrei să mori poți să îi ataci direct, nu te opresc, dar eu mă voi duce să îi urmăresc până dau de General.
- De ce dau mereu numai de oameni care îmi vorbesc așa? Parcă ați fi aceeași persoană.

Umbră Fantomă o porni din loc fără să-l mai asculte pe Luan. Știa că a fost o prostie să îl ia cu el și că riscase prea multe, dar acum era prea târziu.

- Hei! Așteaptă-ma! (spuse Luan alergând după el) Cum ai de gând să îl prinzi? Crezi că își va da seama? Dacă îi spuneam tatei să îmi dea câțiva soldați...
- Poți să fi serios măcar o dată în viața ta? Ce crezi că rezolvai cu soldații? Toți ar fi fost de partea Generalului. Mai mult de atât, m-ar fi ucis dacă mă vedeau iar tu ai fi fost acuzat de înaltă trădare. Unde îți stă creierul?
- Crezi că nu sunt serios? Bine atunci, voi fi serios de acum încolo ca să îți demonstrez că mă descurc! Poți să urmărești pe cine vrei. Eu voi merge singur!

Luan plecă imediat fără să îi mai pese. Avea de gând să facă totul de unul singur așa cum își propuse la început. Se putea baza pe identitatea sa oricum, dacă ar fi fost prins. Cine ar îndrăzni să ucidă un prinț moștenitor? Umbră Fantomă stătu să se gândească.

[- Oare fac ceva greșit? Ar trebui să îl urmăresc? Dacă e prins? Nu pot să-l las așa. De ce trebuie să fie atât de prost?]

După aceste gânduri, Umbră Fantomă se decise să îl găsească pentru a nu-l lăsa să intre în probleme. Îl căută ceva timp dar nu reuși să dea de el. Se întreba mereu "Unde s-o fi dus?" Părea că intrase în pământ ceea ce îl îngrijora pe acesta. Dar se opri deoarece văzuse două patrule în apropiere așa că se ascunse. Când una dintre patrule trecu pe lângă el acesta îl trase pe unul dintre ei în liniște pentru a afla mai multe. Trebuia să treacă la acțiune, nu putea să îl tot caute la nesfârșit.

- Unde e Generalul tau? Cu ce vă ocupați aici? (întrebă acesta ținându-l strâns)
- De unde vrei să știu eu? Trage pe altcineva aici jos, eu sunt ocupat.

Lui Umbră Fantomă i se părea cunoscut modul în care vorbea așa că îi descoperi fața. Se pare că soldatul nu era altul decât Luan deghizat.

- Ce faci aici? Ști cât te-am căutat? Ăsta e planul tău? (întrebă Umbră Fantomă aproape surprins de tactica folosită de acesta)
- Da, ăsta e planul meu. De ce? Ți se pare că nu e serios îndeajuns?
- Nu. E un plan bun, dar foarte periculos.
- Am să devin mâna dreaptă a generalului pentru a strânge dovezi.
- Și cum vei face asta?
- Să nu prinzi ură pe mine. Sunt nevoit să fac asta. (spuse Luan punându-i o mână pe umăr pentru a-l ține nemișcat) Gărzi! Alertați-l pe General! L-am prins pe rebel!

După ce auziră acele cuvinte, fugiră cu toții pentru a-i raporta generalului.

- Ești nebun? Ce încerci să faci? Vrei să mă omori? Nu ști ce se va întâmpla dacă sunt prins?
- Nu-ți face griji. Doar așa pot ști unde se află generalul și să devin mâna lui dreaptă. Nu vei fi ucis atâta timp cât faci ce spun.

Generalul venise imediat ce auzi. Aștepta de atâta timp să îl prindă pentru a-l tortura cu propriile mâini. Luan îl privi pe Umbră Fantomă în ochi și îi spuse în șoaptă:

- La semnalul meu, trebuie să fugi cât poți. Nu privi înapoi, voi fi bine. Trebuie să te întorci și să îl găsești pe Comandant. Doar el ne poate ajuta. E un om de încredere, va veni imediat pentru a-l aresta pe General. Eu îi voi da dovezile pe care le voi găsi și totul va fi bine. Acum strânge din dinți!
- De ce? (întrebă Umbră Fantomă confuz)

Luan își scoase sabia din teacă și îl înjunghie pe acesta dar nu adânc astfel încât să pară credibil fără să îl ucidă. Umbră Fantomă îl privi cu niște ochi care parcă spuneau: "Am încredere în planul tău dar nu scapi așa ușor pentru asta"
- Fugi acum! (îi dădu Luan semnalul în șoaptă)

Umbră Fantomă îl împinse pe Luan și sări pe acoperiș alergând spre locul unde legase caii. Generalul și soldații împreună cu Luan îl urmăriseră pentru a nu-l pierde dar chiar și rănit, Umbră Fantomă reuși să scape încălecând și dispărând ca o umbră.

Generalul era nervos că nu reuși să îl prindă nici de data asta dar totuși simțea că nu mai are mult din moment ce fusese pentru prima dată atât de aproape de a-l distruge. Se întoarse spre soldați și păși spre Luan care tremura puțin de frică. Ce bine că nimeni nu îl mai văzuse pe prinț până acum, altfel ar fi fost prins.

- Cum te numești? (întrebă generalul punându-i o mână pe umăr)
- Mi se spune Zhan Douji (pronunție: Gian Douți = luptător în limba chineză; minți Luan pentru a nu crea suspiciuni)
- Îmi placi. Cred că mă pot folosi de tine. (spuse generalul zâmbind cu o viziune spre viitor în minte)

Se pare că planul lui Luan dădea roade. Acum totul depindea de Umbră Fantomă. Ajuns în Cetate, acesta își îngriji rana și își schimbă hainele. Dar ce ar trebui să facă? Nu putea să ia câțiva soldați cu el și să meargă fără un ordin. Nu avea o poziție atât de ridicată încât să facă ceea ce dorea. Se duse și ceru o întâlnire urgentă cu Împăratul care spre fericirea sa fusese aprobată. Intră în sala de audiențe și făcu o plecăciune.

- Ce te aduce aici Comandante? (întrebă împăratul curios)
- Am nevoie de aprobarea Măriei Tale pentru a lua o trupă cu care să mă îndrept spre Provincia Zhaoshou.
- Provincia Zhaoshou? Ce vrei să faci acolo?
- Pentru a vă aduce dovezile ce susțin faptul că Generalul e în spatele nemulțumirii poporului și a acestei revolte. Vă folosește numele pentru a se îmbogăți.
- Generalul? Mâna mea dreaptă? Să mă trădeze? Măsoară-ți cuvintele Comandante. Care e intenția ta?
- Singura mea intenție e curățarea numelui Măriei Tale.
- Îndrăznești să spui că numele meu e pătat? Ce dovezi ai?
- Încă nu am nici o dovadă, dar dacă îmi aprobați cererea am să mă prezint din nou aici pentru a vă arăta că omul pe care l-ați crezut mână dreaptă, e defapt un trădător.
- Îți dau acordul meu, dar dacă nu reușești să găsești acele dovezi, vei fi acuzat de calomnie (=acuzație falsă) și vei plăti cu viața.

În acel moment, Comandantul știa că își pune viața în mâinile prințului moștenitor pentru a doua oară. Acceptă propunerea Împăratului și își strânse soldații. Îi luase pe cei antrenați de către el deoarece își pusese toată munca în ei timp de ani întregi și porni spre Provincia Zhaoshou.

Luan devenise mâna dreaptă a generalului ceea ce însemna că primise de la el informații importante. Spre exemplu, i se spusese că a doua zi spre apus va trece o trăsură cu aur ce avea să fie transportat către Valea Roșie ca și cadou pentru Împăratul Kun, ceea ce reprezenta un moment perfect pentru a-l demasca pe General. Luan căută prin tot cortul Generalului pentru a găsi dovezi ceea ce și făcu. Găsi o listă cu toți banii obținuți din comerțul ilegal de mătase și ierburi medicinale de peste mare și câteva ordine scrise care trebuiau să ajungă la oficiali.

Comandantul ajunse în provincie cu soldații și le ordona să rămână acolo nemișcați până la semnalul său. El merse pentru a-l găsi pe Luan și pentru a obține acele dovezi de la el. Îl găsi până la urmă și îl trase într-un colț.

- Comandante! Ai ajuns. Cum e Umbră Fantomă?
- E bine. Dar nu asta contează acum. Ai aflat ceva?
- Da, mai mult decât era nevoie. (spuse Luan scoțând din straiele sale toate acele liste și ordine scrise)
- Nemernicul ăsta a făcut chiar mai multe decât mă așteptam.
- Mâine spre apus, au de gând să atace o trăsură ce are drum spre Valea Roșie. Dacă îi prindem în fapt îl poți aresta. Am și un plan. Ști să conduci o trăsură? (întrebă Luan zâmbind satisfăcut)

P.S: Am sa încerc să postez Next cât mai repede. Până atunci, sper că v-a plăcut și vă dorec o zi frumoasă! <3