Am ieșit din spital după experiența asta epuizantă. Ne îndreptăm spre apartamentul lui Blake și am emoții.

Mâna lui caldă îmi cuprinde degetele.

- Ai promis că vorbești, îmi spune strângându-mă ușor.

Mă întorc panicată la el. Cum să îi spun că nu mă pot muta direct la el. Am nevoie de timp, de lucruri.

- Tara...

- Da, Blake?

- Vorbim? mă întreabă calm.

Oftez zgomotos și îmi pun ordine în gânduri.

- Mi-e frică, îi șoptesc.

- De ce? Te sperie ideea de a sta cu noi?

Jamie! Cum uit mereu de el... Dacă nu o să fac față? Dacă nu o să mă descurc?

- Tara, mă strângi de mână! Îl aud chicotind. Jamie stă mai mult la bunica lui. Nu trebuie să îți faci griji. Plus că, eu vreau să stau cu tine tot timpul și dacă ar fi să nu te muți cu noi, ar trebui să îmi împart timpul între voi. Și nu o pot face între personale cele mai importante din viața mea. Și ar mai fi ceva...

- Ce? Îl întreb speriată.

Mă uit la el și îi văd mâna de pe volan încordată.

- Nimeni nu a avur curaj să intre în apartamentul tău...

Înghit în gol la puținele momente pe care mi le mai amintesc de acum două săptămâni.

- Ești sigur? îl întreb cu frică.

- Sigur de ce?

Se întoarce spre mine și mă pierd în flăcări.

- Să mă mut la tine...

Sper că m-a auzit.

- Dacă nu eram, nu îți ziceam.

Îmi ridică mâna la buzele lui și mă arde cu buzele.

- Nu mi-au plăcut niciodată copiii...

Mă trezesc vorbind și realizez că m-am oprit brusc și Blake se uită întrebător la mine.

- Jamie m-a vrăjit din prima.

Îmi termin ideea gândindu-mă la cadrul meu perfect.

- E o mare figură, îmi spune zâmbind.

***

M-am scufundat în apa călâie și mă gândesc la Godiva. Mi-e dor de ea. De cum călărește săltăreț. De părul ei blond în vânt.

Tara, trăiește-ți viața! O aud în gând. Abia acum începe. Zâmbesc la vorbele ei și așa și e.

Am murit de zece ori de ziua mea. Am murit pentru fiecare an petrecut lângă monstrul copilăriei mele. Aleg să uit fiecare experiență urâtă. Am toată viața înainte și îmi pasă doar de prezent. De Blake.

Ciocănitul din ușa mă trezește la realitate.

- Masa e gata în zece minute. E ok? Îi aud vocea îngrijorată la ușă.

- E perfect, îi răspund zâmbind de parcă m-ar vedea.

Mă ridic și scot dopul lăsând apa să se scurgă. Las gândurile pentru altă zi. Îmi continui dușul rapid realizând că am stat cam mult.

Trag prosopul de pe suport și mă înfășor în el. Ies din baie mergând pe vârfuri până în dormitor, am impresia că o să pătez totul cu apa care curge de pe mine.

Deschid dulapul din cameră și trag un tricou de-al lui la întâmplare și mă îmbrac. Trebuie să îl conving să îmi aducă măcar hainele, câteva perechi de boxeri, ceva.

Merg rușinată înspre bucătarie știind că am doar tricoul lung pe mine și nimic altceva.

Îl găsesc sprijinit de geam fumând o țigară.

- Am făcut niște paste cu fructe de mare, nu prea știu ce îți place. Se scuză jenat.

Încep să râd. Noi nu știm nimic despre noi.

- Mănânc orice, dar fără morcovi.

Chicotesc și mă așez pe scaun. Miroase divin.

- Să nu-i spui lui Jamie asta, te privește! Trebuie să își mănânce legumele.

Blake în rolul de părinte autoritar mă face să îmi simt inima cum pompează ca nebuna tot sângele în obraji.

- Și or să mai fie mici reguli pentru când va veni pe aici.

Pentru prima dată îl văd cu adevărat rușinat.

- Sunt de acord cu orice, îi spun și îi cuprind mâna.

Mâncăm în liniște și ne aruncăm priviri ca niște puști de liceu îndrăgostiți.

Of, Blake! Mi-ai umplut viața de iubire și siguranță.

***

Stăm întinși pe canapea, mâinile lui Blake mă gâdilă pe față în încercarea de a mă mângâia. Buzele se lipesc de pielea gâtului meu. Respirația fierbinte îmi face pielea de găină. Mă mușcă încet când simte fiorul cum îmi străbate corpul.

Îl ador pe Blake.

Mă întoarce cu fața la el și ne pierdem în privirile noastre. Sper să am și eu aceleași flăcări, să simtă și el ceea ce simt eu.

- Să nu mai pleci de lângă mine...

Îi simt cuvintele lipindu-se de buzele mele.

- Să nu mă mai lași...

Îi raspund pe loc și mă arunc în brațele sărutului care mă afundă în căldura iubirii lui Blake.

Mă ridică în brațe și ne îndreptăm spre dormitor. Îmi bag mâinile în părul lui mătăsos și îmi arcuiesc buzele într-un zâmbet, prima amintiri cu Blake din somnul meu a fost cu părul lui.

Mă depărtează ușor de el și mă privește cum numai el mă poate privi, îi văd dorința, tandrețea, iubirea, sălbăticia. Îl văd pe el.

Ne lăsăm pe salteaua patului, Blake mă fascinează de grija pe care mi-o poartă. Se lasă ușor pe mine, sprijinindu-se într-un cot. Îl cuprind pe după gât și îl trag înspre mine.

Îi simt mâna liberă cum coboară pe langa talia mea strângându-mă ușor. Plăcerea care mă cuprinde cu fiecare mișcare a lui e diferită față de ce am simțit între noi până acum.

Cu mișcări încrezătoare îmi ajunge la coapse și se ridică încet spre punctul meu de plăcere. Se desprinde brusc din sărut.

- Tara...

Vocea lui surprinsă la contactul cu pielea mea goală și umedă, mă face să mă încordez sub el.

Mă las pradă mișcărilor circulare, degetele lui lungi pornesc un masaj nebun în jurul clitorisului meu. Simt cum ard în mâna lui.

Îmi dau capul pe spate și mă pierd cu primul deget ce alunecă în mine.

- Atât de dornică, îmi suflă vorbele cu respirația apăsată.

Gem când îl lasă pe al doilea să alunece în aceiași mișcare. Corpul mi se arcuiește cu fiecare pebetrate a lor.

Și mă las pe primele valuri de plăcere cerând mai mult.

Se desprinde de mine și mă lasă cerșind din priviri. Îl vreau acum. Nu vreau să se uite la mine. Îl doresc cum nu l-am dorit niciodată.

Îl ajut la îndepărtarea hainelor dintre noi și îl trag peste mine.

Mă pătrunde rapid, devorând din interiorul meu. Mușchii îmi zvâcnesc în jurul lui și îl simt cum mă domină plin de dorință.

- La naiba, Tara! Îmi răsuflă în ureche. Ne gândim după...

Ritmul se întețește și mă las purtată într-un dans al penetrării, nu e nimic sălbatic între noi. E dorință și dragoste.

Noi suntem dragoste într-un mod carnal, ne savurăm momentul descoperit. Și ne prăbușim în cel mai cutremurător orgasm.

Îl strâng aproape de pieptul meu să ne unim inimile în aceiași bătaie. Îmi aduc mâinile spre fața lui. Frunțile ne sunt unite și respirațiile se luptă la contact.

- Și eu te iubesc, Blake!

Surprinderea de pe fața lui îmi încălzește sufletul. Am propriul soare fierbinte în ochii lui.

- M-ai auzit...

Șoaptele lui îmi trimit fiori prin corp și pot doar să dau din cap, nevrând să stric momentul cu vorbele mele nepricepute.

M-am deschis cu totul lui Blake. Este viața mea!

Ne pierdem în zambete și săruturi.

- Te iubesc, Tara! Îmi spune în timp ce își reculege respirația.

- Știu, Blake.

Ochii mi se măresc și izbucnesc în râs. Niciodată nu am știut să spun vorbe frumoase.

***

Stau cu capul pe inima lui, îi ascult fiecare bătaie. Ne pierdem gândurile în dansul perdelei pe ritmurile vântului ce adie în cameră.

Am descoperit viața, am descoperit liniștea.

Am descoperit dragostea.

- Putem fi ce vrem noi... Îmi las gândul liber.

*****