Capitolul Zece
În ciuda cuvintelor sale și a timpului petrecut împreună, Aleydis nu crede că Lilura este fericită. Deși inima ei tânjește să întrebe de Hendrik, știe că nu o poate face. Lilura a trădat-o, dar Aleydis este dispusă să o ierte. Vrea să își repare relația.
Lilura a fost cea care i-a spus adevărul. Lilura a fost, într-un fel sau altul, mereu acolo pentru ea. A susținut că o urăște, dar acum spune că nu este așa. O parte din Aleydis știe că totul ar putea fi o minciună, o prefăcătorie. Și, totuși, nu vrea să creadă asta. Pentru că, în pofida a tot ceea ce a făcut, Lilura este încă sora ei. Și mereu va rămâne asta pentru ea.
De asemenea, Lilura și-a ținut cuvântul.
De îndată ce soldații părăsesc încăpere, Aleydis îl îmbrățișează pe Hendrik. Elfii nu ar sări niciodată la astfel de îmbrățișări, dar timpul petrecut alături de oameni a schimbat-o.
— Ești în regulă?
Hendrik încuvințează, iar inima ei este inundată de ușurare. O parte din ea s-a temut că îi vor face ceva, că Lilura nu se va ține de cuvânt. Nici nu vrea să se gândească ce ar face dacă l-ar pierde.
Fără să stea pe gânduri, Aleydis îl sărută. Mâinile lui Hendrik sunt pe spatele ei, în timp ce ale lui Aleydis, pe brațele lui. După câteva momente, Hendrik face un pas înapoi.
— Avem o problemă, totuși.
Aleydis se abține din a ofta. Mereu au probleme. Niciodată nu au timp să ia o pauză. Nici nu se poate bucura că Hendrik este în viață.
— Regele Radek este de acord să avem o alianță, dacă Ballard își cere scuze. Și dacă aflăm ce a făcut Siryilia pentru a-i enerva așa de mult.
Aleydis face un pas înapoi. Nu știe cum ar putea face asta. A afla ceva ce s-a întâmplat în vremea Siryiliei va fi mai greu decât a-l convinge pe Ballard să-și ceară scuze. Siryilia a trăit cu milenii înainte ca Aleydis să se nască. Regele Radek le-a dat o misiune imposibilă.
— Cum putem face asta? Siryilia e moartă de milenii! Regele Radek este nebun dacă crede că așa ceva este posibil!
Dacă un război începe, frații ei ar putea muri. Cert este că Aleydis va fi forțată să fie de altă parte decât Lilura. În ciuda acțiunilor sale, Lilura a fost singura care a avut curajul să-i spună adevărul. Într-un fel, Aleydis a fost mereu apropiată de Lilura.
Știe că surorii ei i s-a întâmplat ceva. Nu știe exact ce. Totuși, ceva trebuie să o fi schimbat pe Lilura. Iar asta a făcut-o pe Aleydis dornică să o ierte. Lilura a rănit-o, da. Dar sora ei pare să vrea să lupte pentru pace la fel de mult ca Aleydis. Dacă sunt forțate să devină dușmance...
— Nu cred că e înțelept să îl insulți pe regele Radek în propria casă, spune Hendrik ușor.
— Dar ceea ce el cere este imposibil! Înseamnă că nu vrea pace.
De ce ar cere un astfel de lucru dacă pacea era ceva ce își dorește? De ce ar face obținerea păcii imposibilă pentru ei? Lilura a spus că regele nu vrea război, dar acțiunile sale zic altceva.
— Lilura e de încredere?
Aleydis ezită. Sora ei a spus că poporul din Karik este al ei acum. Lilura a spus, de asemenea, că îi pare rău și că vrea să ajute. Dar, dacă trebuie să aleagă între elfii de munte și familia care a exilat-o, pe cine va alege? Aleydis nu poate fi sigură. Și detestă acel lucru. Detestă că trebuie să se îndoiască de sora ei. Totuși, chiar și după un an și jumătate, durerea trădării Lilurei nu a dispărut.
Tu nu ești sora mea.
Tu ești motivul pentru care viața mea e în ruine. Din vina ta, Ahral m-a părăsit și tata a murit. Un lucru trebuia să faci: să stai în acel sat blestemat și să lași scandalul să moară, dar nu. A trebuit să te duci și să te joci de-a ambasadorul de parcă ai putea fi vreodată ceva mai mult decât o bastardă.
— Nu știu, spune Aleydis, mergând spre șemineu. Lilura susține că îi pare rău pentru ceea ce a făcut, dar mi-a și spus că elfii de munte sunt acum poporul ei. Și vreau să am încredere în ea, chiar vreau, dar...
Într-o secundă, Hendrik este lângă ea, iar Aleydis își permite să-și odihnească capul pe umărul lui. Nu este foarte confortabil, cum Hendrik este puțin mai înalt decât ea, dar prezența lui o ajută. Știe că, orice s-ar întâmpla, orice va urma, Hendrik va fi alături de ea.
— Dar încă nu o poți ierta pentru ceea ce a făcut.
Cuvintele sunt rostite încet, aproape o șoaptă, dar sunt și adevărate. Trădarea Lilurei și durerea pe care i-a cauzat-o nu poate dispărea doar pentru că îi pare rău, deși Aleydis ar vrea să fie așa. Vrea să aibă încredere în Lilura, dar nu știe dacă poate. Sora ei a tradat-o odată, cum poate ști că nu o va face din nou?
— Sunt o soră îngrozitoare.
— Nu, nu ești. Este normal să-ți pierzi încrederea în ea după ceea ce a făcut.
Dar dacă Lilura chiar vrea să ajute? Dacă, de data aceasta, nu mai minte? Dacă Aleydis este oarbă în fața adevărului? Dacă Lilura vrea să-i ajute, dar Aleydis o respinge? Dar mai există și posibilitatea că Lilura nu este de partea lor. Că ea a fost cea care a inventat această probă imposibilă pentru a se asigura că nu va fi pace? Dacă Lilura căuta răzbunare pentru exilul ei?
Ani de zile, Lilura i-a jucat pe degete. S-a prefăcut că nu o urăște pe Aleydis. Nimeni nu a bănuit-o. Lilura a fost mereu o actriță bună, dar și iscusită.
— Să ne concentrăm pe lucrurile pe care le putem face. Trebuie să-l convingem pe Ballard să-și ceară scuze.
— În public, adaugă Aleydis. Lilura spune că regele Radek e mândru. Cu cât mai umilit ar fi Ballard, cu atât mai fericit ar putea fi regele Radek.
Și a intra în grațiile regelui nu ar fi o idee rea.
— Îl putem amenința cu pierderea titlului și a averii. Lui Ballard îi pasă de puține alte lucruri.
Totuși, nici Aleydis și nici Hendrik nu au o astfel de putere. Doar Edgar poate lua titlurile și averea lui Ballard. Aleydis îi spune asta lui Hendrik.
— Trebuie doar să-l facem să creadă că Edgar îl va pedepsi pentru distrugerea alianței.
— Va crede că regele Radek îl va ucide.
Hendrik oftează. Amenințarea cu pierderea titlurilor și a averii nu ajută prea mult dacă Ballard crede că va fi ucis. Până la urmă, morții nu au nevoie de aur. Totuși...
Aleydis știe că există un lucru pe care Ballard și l-a dorit mereu. Un sigur lucru. Mai exact, să fie amintit. Iar elfa se îndoiește că Ballard va dori să fie amintit că a insultat o regină și a pierdut totul.
— Ballard este obsedat de modul în care va fi amintit. Așadar, ce părere crezi că ar avea despre a fi amintit ca lordul care a pierdut întreaga avere a familiei sale din cauza mândriei?
— Și averea care a rămas fiind folosită de singurul său fiu pentru a transforma casa preferată a lui Ballard într-o biblotecă?
Aleydis zâmbește. Și ea și Hendrik gândesc la fel uneori.
Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top