Trec secunde,trec minute,
Iată trece câte-un ceas,
Chiar şi zilele pierdute,
Au un gust de bun rămas.

Azi eşti copil,dar poate mâine,
Te trezeşti c-ai îmbătrânit,
Ai muncit doar pentru o pâine,
Şi încet te-ai ofilit.

Ce lăsăm în urma noastră?
Căci timpul nu ne iartă,
Plecăm spre lumea cea albastră,
Fără nici o hartă.

Eu cred că sufletele din noi,
Ajung spre libertate,
Și că-n viaţa de apoi,
Să pot fi iertate.