„Atunci când ceea ce ai iubit se transformă în ceea ce urăști, înseamnă că n-a fost vorba nicicând de iubire."

Brouce nu suporta gândul că Jessica ar putea fi supărată, mai ales acum, când totul mergea bine pe plan de sănătate. Trebuia să existe o cale prin care ea să poată sărbători din nou Crăciunul. Avea nevoie urgentă de un plan bun. Stând în sufrageria luminată doar de câteva lumânări parfumate, Brouce își frământa mâinile, încercând să-și adune gândurile.

De când bunicii ei muriseră, Jessica nu mai sărbătorise Crăciunul. Aceasta însemna că, probabil, își petrecuse sărbătorile împreună cu ei, cel mai probabil la casa din pădurea Marison. Brouce se plimbă agitat prin cameră, încercând să-și amintească detalii pe care Jessica i le povestise despre Crăciunurile trecute, dar nu-și amintea nimic.

Era conștient că nu putea plănui totul de unul singur, așa că alergă spre îndrumarea „tatălui socru". Cu inima bătându-i tare în piept, îl sună pe Tom. Ideea briliantă oferită de Brouce îl făcu pe Tom să regrete că într-o zi, acest om va deveni doar o simplă cunoștință. Tom prinsese mare drag de Brouce, chiar dacă îl lua adesea la mișto.

După ce stabiliră planul principal, așteptară până în ziua de sâmbătă, douăzeci și trei decembrie, când Jessica trebuia să meargă la analize cu Victoria. Toate materialele necesare erau deja achiziționate, astfel încât magia Crăciunului se putea așeza liniștită prin fiecare colț al casei.

„Știi, o să-mi fie chiar dor de tine, domnule Matthews," spuse Tom bătându-l ușor cu palma pe spate. „Am momente când tot uit de pactul nostru."

„Știți, domnule, eu nu prea am cum să uit de el," răspunse Brouce pe un ton descendent, simțind o greutate în piept.

„Deci, uite cum vom face: bradul va fi împodobit de câștigătoarea concursului. Noi doi vom fi jurații. Însă avem o problemă majoră," adăugă Tom, ridicând o sprânceană.

„Care anume? Nu trebuie să existe nicio problemă!" insistă Brouce, cu o urmă de neliniște în voce.

„Fetele erau trei în trecut, acum sunt doar două și n-ar fi la fel..." adăugă Tom, oftând adânc.

„Ce spuneți de fosta soție a dvs.? Sunt foarte sigur că Jess ar fi fericită să o revadă," propuse Brouce, simțind că inima îi bate mai repede.

„Nu ai idee ce s-a întâmplat ultima dată când a văzut-o, dar încercăm. Eu mă ocup de Vanessa, iar tu, cum mi-ai promis ieri, să aduci pianul!" spuse Tom, strângându-i mâna cu entuziasm.

Totul era pregătit acum. Magia sărbătorilor de iarnă aducea un sentiment copleșitor de bucurie. Peisajul alb îndemna neapărat la o bulgăreală pe cinste!

Prima zi de Crăciun sosise în sfârșit, însă, ca de obicei, Jessica avea de gând să piardă vremea scriind în camera sa. Coborî la bucătărie pentru a lua câteva gustări, dar observă că părinții ei erau plecați. Ciudat, dar nu neașteptat.

„Poate sunt în oraș," își zise, ridicând din umeri.

În timp ce urca scările liniștită, auzi telefonul sunând. Se opri brusc, simțind cum un fior rece îi străbate spatele.

„Da, tata, ce este?" răspunse parcă fără vlagă, încercând să-și controleze tremuratul vocii.

„Am mers cu Victoria la cumpărături și ne-a sunat adineauri un vecin al bunicilor. Casa arde, te rog vino repede!" minți Tom, încercând să pară cât se poate de disperat. Vocea lui tremura, adăugând realism la minciuna sa.

„Poftim? Nu, Doamne, chemați repede pompierii, ajung imediat!" Închise speriată și ieși în stradă în papucii de casă, alergând disperată. Inima îi bătea nebunește, iar respirația i se tăia de panică.

Între timp, Brouce și Tom au dat foc unor lemne în spatele casei pentru a scoate fumul necesar mimării unui incendiu. Brouce aruncă o privire rapidă în jur, asigurându-se că totul decurge conform planului.

„Și dacă vine prin spatele casei?" întrebă Tom, plin de cenușă pe sprâncene, îngrijorat de un posibil eșec.

„Cum ne-o fi norocul, domnule," răspunse Brouce chicotind, încercând să-și păstreze calmul.

Ajunsă în sfârșit, Jessica coborî din taxi și începu să plângă când văzu tot fumul acela, însă nu era nici urmă de pompieri. Fără să stea pe gânduri, intră în curte, ignorând toate decorațiunile. Dădu cu piciorul în ușa casei, sperând să poată salva orice dinăuntru, când de după fiecare colț, răsăriră membrii familiei urlând un puternic: „Crăciun Fericit!"

Jessica se sperie și se enervă, ochii ei mari și umezi scânteind de furie.

„Ce e cu voi? Afară se face totul scrum, iar vouă vă arde de Crăciun!" țipă ea, cu inima încă zbătându-se de panică.

„Iubito, nu arde nimic. A fost un pretext ca tu să vii aici, să sărbătorim Crăciunul de care îți este atâta dor..." explică Brouce, cu o voce blândă, încercând să o calmeze.

„Poftim? Mi-am rupt sufletul în două..." replică indignată, lacrimile curgându-i pe obraji. Privirea i se îmblânzi treptat pe măsură ce privi în jur. Era totul exact așa cum își amintea. Se emoționă și începu să plângă din nou, de data aceasta de fericire.

„Nu pot să cred, e totul ca în trecut, bradul, pianul, aluatul pentru colăcei... Ce mi-ați făcut?" întreabă ea, cu vocea tremurândă.

„N-am făcut decât să-ți reamintim cât de frumos se resimte magia Crăciunului. Astăzi, cu ocazia rememorării trecutului, deși doi dintre membrii nu pot fi cu noi decât în plan spiritual, am reușit să aducem fizic cel de-al treilea membru," explică Tom, cu ochii sclipind de bucurie.

În acel moment, Vanessa ieși dintr-o cameră alăturată, pășind cu frică. Jessica se entuziasmă la culme și fugi să o îmbrățișeze.

„Mama, nu pot să cred că ești aici! Cât de dor mi-a fost de tine!" strigă ea, cu vocea încărcată de emoție.

„Nu ai idee de când aștept momentul acesta. Mi-ai lipsit atât de mult!" O îmbrățișă puternic, plângând. Lacrimile lor se amestecau, creând o legătură profundă și emoționantă.

Atunci Jessica înțelese: pierderea celor dragi nu ar trebui să afecteze tradițiile pe care le-am iubit întotdeauna. Când cineva se stinge în plan fizic, rămâne veșnic pretutindeni, în plan spiritual. Pierduse doi îngeri, dar câștigase alții în loc. Ziua aceasta fusese pentru ea ziua resemnării.

După ce lucrurile se mai domoliră puțin,

Tom îl chemă pe Brouce la o plimbare pe marginea lacului, bând două cești de ciocolată caldă. Vântul rece le mângâia fețele, dar atmosfera era caldă.

„Ei bine, ideea ta a dat roade. N-am fost niciodată atât de fericit. Fiica mea sărbătorește din nou Crăciunul după aproape șase ani," spuse Tom, privindu-l pe Brouce cu recunoștință.

„V-am promis că voi face tot posibilul ca ea să fie fericită, iar eu îmi țin promisiunile," răspunse Brouce.

„Într-adevăr, și sunt așa mândru de tine!" spuse Tom, cu ochii sclipind de bucurie. Brouce îl privea sclipind, nu mai auzise asta de foarte mult timp. „Ah, era să uit, am un cadou pentru tine."

Tom băgă mâna în buzunarul paltonului și scoase un plic pe care i-l oferi. Brouce luă plicul, nedumerit.

„Ce este asta?" întrebă el, deschizând plicul.

„Răsplata ta bine meritată! Munca ta a ajuns la final. Ultimele analize ne-au adus exact ceea ce ne-am dorit întotdeauna. Fiica mea s-a vindecat!" explică Tom, cu vocea tremurând de bucurie.

Poate că în trecut ar fi sclipit de bucurie, însă acum, vestea îl juca la două capete. „Domnule Jones, eu nu pot accepta banii..."

„Cum adică nu poți? E munca ta, așa ne-am înțeles!" insistă Tom, surprins.

„Într-adevăr, însă mă tem că s-au adeverit întocmai vorbele dvs. N-am plănuit niciodată să mă îndrăgostesc de ea, și totuși am făcut-o. Ea este adevăratul premiu pentru mine. Ar fi fost imposibil... Nici măcar cel mai bun actor din întreaga lume n-ar fi rezistat. N-ai cum să nu te îndrăgostești de ea!" Brouce făcu un pas în spate și îi înapoie plicul. „Vă voi restitui toți banii, vă promit!"

„Oare crezi tu că eu n-am văzut asta?" afirmă Tom chicotind. „Am văzut cum o privești și câtă grijă îi porți. Banii sunt ai tăi și nu voi accepta un nu ca răspuns."

„Dar călătoria în America... nu vreau să o pierd..." murmură Brouce, încercând să-și ascundă îndoielile.

„Ah, n-a fost decât un pretext. Voiam să te pun puțin pe jar, însă nu vom pleca nicăieri," spuse Tom, zâmbind larg.

Brouce pâlpâia de emoții și de fericire. Iubita sa era bine și putea să se bucure în continuare de zâmbetul ei minunat. Ea era scopul lui acum. Își dorea să o iubească sincer, din toate puterile. Nici nu-i venea a crede că totul degenerase atât de frumos.

Mi-ar plăcea să spun că aceștia au avut un final fericit acum, însă, chiar dacă această veste a fost una de celebrat în familia Jones, pentru Tessa ar fi un adevărat coșmar. Și vorba aceea, nu te pune cu cel care îți are secretele la îndemână...