~*~
Mi-am dat salopeta jos până în dreptul abdomenului, apoi l-am împins pe pat, punându-mă deasupra lui, presându-mi pieptul de al lui. Mă privea cumva confuz și surprins, dar ochii îi luceau de dorință. Mi-am apropiat chipul de al lui, și i-am sărutat maxilarul.

~*~

—Te rog, Elijah! Trebuie să mă lași să vorbesc cu el! am vorbit rugându-mă de el să mă lase.

Îl sunasem pe el, fiindcă Adam nu-mi răspundea, iar eu trebuia să-i spun adevărul. Nu era ceea ce părea, chiar nu era.

—Am spus nu, Samantha! Nu ți-a ajuns în seara aia? m-a întrebat sâcâit de insistența mea.

—Te rog, știu că ești la el! Te rog Elijah! Vreau doar să vorbesc cu el! înțelegeam că-și "apără" într-un fel prietenul, dar devenea enervant.

—Dar el nu vrea să vorbească cu tine. Nu mai suna, Samantha. și mi-a închis.

Nu puteam să-l las pe brunet așa. Știam că e rănit. Avusese încredere în mine, mi-a spus totul, mi-a mărturisit cât de mult mă iubește, iar eu ce-am făcut?

Dacă nu aș fi băut din acel pahar, poate că acum aș fi fost în brațele lui. Dacă nu ar fi fost acel blond nenorocit...

Și totuși, tot ajunsesem să fiu drogată și să pierd tot ce am construit de-a lungul timpului cu Adam. Eu eram genul de om care merge mai departe, nedorind să schimbe nimic, considerând că tot ce se întâmplase era cu un motiv.

Dar de data asta era diferit. Nu-l puteam pierde pe Adam. Aveam un singur obiectiv, și anume; acela de a-l face să se împace cu mine. El era al meu!

Am intrat în baie și m-am băgat sub jetul de apă fierbinte, scotocind un plan. Trebuia să ajung cumva la brunet acasă și să-l văd. Dar cum? Elijah era aproape mereu cu el.

Doar dacă... Skyler m-ar fi putut ajuta cu asta, fusese azi pe la mine împreună cu Amira, și sincer nici nu le-am prea ascultat. Adam și încăpățânarea lui îmi dădeau bătăi de cap, iar eu nu mai rezistam fără el.

Trecuseră câteva zile de când nu-l mai văzusem deloc. La început am crezut că ar fi mai bine dacă nu l-aș presa, însă la cum îl știu eu pe Adam, n-are de gând să dea prea curând ochii cu mine, mai ales după ce a văzut... ce a văzut.

Mi-am înfășurat corpul cu un prosop de baie, iar părul cu un altul, mergând până în fața oglinzii, începând să îmi șterg părul ud de apa în exces, ca mai apoi să-l usuc cu feonul.

Le-am prins într-un coc dezordonat și am ieșit din baie. Am intrat în cameră și primul lucru pe care l-am făcut a fost să o sun pe Skyler, punând-o pe difuzor, și mergând să mă îmbrac cu ceva.

"Bună, Samantha!" am auzit-o răspunzând.

"O să trec direct la subiect, bine? Am nevoie de ajutor." am spus scoțând o salopetă lila din dulap.

"Ești bine?" m-a întrebat și i-am simțit îngrijorarea în glas.

"Sunt foarte bine. O să mă duc la Adam, iar tu o să mă ajuți, fiindcă acolo este Elijah care sunt sigură că nu mă va lăsa să intru."

"Ești sigură că vrei să faci asta?" m-a întrerupt blondina.

"Foarte. Așa... Vreau să-l suni pe Elijah și să-i spui să vină la tine, găsești tu o scuză sau vreun motiv, iar eu mă duc la Adam. Te descurci?" am întrebat-o în timp ce așezam salopeta mai bine pe corpul meu, făcând o fundă strânsă la spate cu ajutorul unei curelușe, ce era prinsă de salopetă.

"Mă descurc, dacă ceva nu merge bine, mă suni, da?" a întrebat așteptând aprobarea mea, apoi închizând apelul.

Mi-am desprins părul, pieptănându-l și lăsându-l liber. M-am încălțat rapid cu o pereche de sandale cu puțină platformă, albe, am dat cu puțin parfum, mi-am luat telefonul și am plecat. Mama era la muncă și se întorcea abia mâine dimineață, așa că i-am dat un mesaj.

~*~
Din perspectiva lui Adam

—Dispari odată și fă un duș! mi-a dat din nou un ordin.

Sincer, arătam ca dracu'. Dacă m-ar fi văzut altcineva în afară de Elijah; care se obișnuise cu aspectul meu, sigur s-ar fi speriat și ar fi alergat cât mai departe de mine.

Am aprobat din cap indiferent, dar nu m-am clintit de pe canapea.

—Acum! s-a răstit la mine. M-am gândit puțin, însă parcă mai bine îmi stătea pe canapeaua asta. Nu mă face să te târăsc până acolo! m-a amenințat, apoi m-a ridicat, făcându-mă să oftez.

—Lasă-mă fraiere. i-am spus mai mult mormăind decât vorbind.

—Mă superi, cară-te odată și nu mă mai enerva. a spus și m-a împins înainte.

—Nu. Nu vreau. mi-am încrucișat mâinile la piept, nu știam cum să-l mai enervez și să-l fac să plece.

Stătea cu mine mai mereu, și-mi dicta tot timpul ce să fac, iar dacă mă împotriveam, începea mereu să dramatizeze și să mă oblige într-un final să fac ce vrea el. S-a jucat până și jocuri video cu mine;el care le detesta, a învățat să joace chiar și șah de dragul meu. Încerca să mă bine-dispună mereu, iar eu apreciam asta, dar tot ce aveam nevoie era de puțin timp singur. Voiam doar să fiu singur, dar îi era frică să mă lase, mă știa de ce eram în stare, așa că într-un fel sau altul mă păzea.

A vrut să mai zică ceva dar a tresărit atunci când telefonul i-a sunat. A răspuns și asculta încruntat ceea ce spunea Skyler, fiindcă ea era, însă vocea ei suna cam prefăcută. Nu știam ce încerca să facă, dar știam că Elijah trebuie să mă lase în pace, măcar în seara asta.

—Nu pot să vin, sun-o și tu pe Samantha sau pe Amira. a răspuns calm, apoi am auzit-o pe Skyler cum a tușit forțat.

L-am împins pe Elijah spre ușă și i-am făcut semn să plece, dar a dat dezaprobator din cap.

—Cum adică nu răspunde niciuna? Mai încearcă încă o dată. a oftat, pierzându-și o mână prin păr.

A mai ascultat ce a mai avut de spus gagică-sa, apoi a cedat, privindu-mă trist.

—Ce te uiți așa la mine? l-am întrebat ușor nervos, mi-a ignorat întrebarea, și a pus o alta.

—Promiți că nu faci nimic prostesc? Pentru mine... a spus, schimbându-și expresia feței, încercând să fie cumva autoritar, dar să-mi obțină și promisiunea.

—Promit, acum cară-te, am treabă. l-am împins până la ușă, iar el a zâmbit, s-a întors și m-a luat în brațe. I-am răspuns îmbrățișării, apoi l-am împins ușor, bătându-l pe umăr.

—Știu că abia aștepți să scapi de mine, dar o să ne mai vedem, dacă nu în seara asta, mâine, dar oricum nu scapi! m-a avertizat și a plecat închizând ușa în urma lui, iar eu am plecat să-mi fac un duș.

~*~
Din perspectiva Samanthei

Am plecat pe jos, uitându-mă la ceas, era nouăsprezece fără ceva, și deja începea să se amurgească afară. Am mers cât am putut de repede, îmi era așa de dor de el și de simpla lui atingere, dacă m-aș fi putut teleporta aș fi făcut-o fără să mă mai gândesc.

I-am scris un mesaj lui Skyler, să văd dacă a vorbit cu Elijah, și mi-a răspuns instant, că vorbise cu el acum vreo zece minute. Am zâmbit involuntar, apoi i-am mulțumit.

Ajunsesem la ușa lui, și deja respiram din ce în ce mai repede, având emoții, am apăsat temătoare soneria. Am văzut că n-a răspuns nimeni așa că am insistat. Am auzit glasul brunetului, care a strigat "intra, Elijah!", și chiar dacă nu eram Elijah, am intrat, încercând să pară că sunt încrezătoare.

L-am văzut cum cobora ultima treaptă, la bustul gol, cu o pereche de pantaloni scurți negri, și cu părul răvășit, apoi a încremenit când m-a văzut.

M-am îndreptat spre el, dar el nu reacționa în nici un fel, ci doar mă privea, surprins, confuz și poate și supărat.

I-am prins mâna într-a mea, dar el și-a smucit rapid mâna, și și-a revenit în fire.

—Pleacă de aici! mi-a spus rece și mi-a întors spatele, urcând sus. N-aveam de gând să plec de aici prea curând, nu până când el nu s-ar fi împăcat cu mine.

Am rămas un minut pe loc gândindu-mă, apoi am urcat scările rapid, ducându-mă în camera lui, acolo unde intrase el adineauri, și închizând ușa în urma mea.

—Dispari de aici, Samantha! a cerut, și mi-a evitat privirea.

—Nu până nu mă asculți! am vrut să continui, însă m-a întrerupt.

—Vreau să pleci acum. Nu vreau să aud nimic. Pleacă! a zis printre dinți, enervându-mă.

M-am dus lângă el, și m-am aplecat pe vine, prinzându-i fața între palme, s-a smucit, iar eu am oftat.

—Ascultă-mă! Te rog...

~*~
Flashback

Aveam nevoie la toaletă, așa că plecasem la baie. Intrasem în baie, simțind cum picioarele încep să mi se împleticească.

M-am dus la oglindă, văzând din ce în ce mai în ceață, abia îmi puteam vedea reflexia. M-am întors, ieșind, începând să merg înapoi de unde plecasem acum câteva minute.

Nu mai aveam așa mult, dar cu așa mers... M-am simțit împinsă în perete și sărutată, apoi am simțit mâna persoanei cum îmi explorează corpul fără rușine.

Nu puteam reacționa și mă simțeam din ce în ce mai grea, mai ales pleoapele pe care le închisesem deja. Corpul meu era presat de un altul, iar senzația asta mă lăsa fără aer.

Am simțit cum persoana s-a dat, sau a fost trasă de pe mine, și prin toată ceața din jur, am putut vedea că cel care tocmai ce fusese dat de pe mine era un blond, nu-l cunoșteam.

Următoarea persoană pe care am văzut-o a fost un alt băiat cu o claie de păr brunet, care îi dădea pumni repetați blondului, ce părea că nu riposta, doar încasa.

Am început să tremur, privind în față, către bătaia ce se petrecea chiar sub ochii mei. Am simțit cum mi se face din ce în ce mai rău.

Ochii începeau să se îngreuneze, corpul să se simtă și mai greu decât era, iar într-un final m-am izbit fără să-mi dau seama de perete, stând în picioare, cu ochii aproape închiși, și o stare groaznică.

Am simțit două mâini calde pe brațele mele, am încercat să zic ceva însă n-am putut, apoi am cedat închizând ochii, pierzând firul realității.

End of flashback
~*~

—Ai fost drogată! a exclamat brunetul nervos, făcându-mă să tresar. Ar fi trebuit să-i sparg capul ăla sec nenorocitului ăluia! Dacă nu te-aș fi căutat? Ce s-ar fi întâmplat?

—Lasă asta... am spus, sprijinindu-mi coatele pe coapsele lui, ridicându-mi capul, privindu-l în ochi.

—Nu mai ai voie să pui mâna pe băutură. mi-a ordonat.

—Stai liniștit, am luat aceeași decizie, Einstein. am spus zâmbindu-i.

—Te iubesc, iubito, mult de tot! mi-a mărturisit, făcându-mă să înțeleg că ne-am împăcat.

S-au scurs câteva minute în care doar am stat așa, privindu-ne în ochi, apoi m-am ridicat, și m-am întors cu spatele la el.

—Dezleagă-mi funda. am spus, iar el a stat puțin, apoi a făcut așa cum i-am zis.

M-am întors înapoi, cu fața spre el și am început încet să-mi dau jos mânecile scurte ale salopetei.

—Iubito? Ce faci? m-a privit confuz, prinzându-mi mâinile, oprindu-mă din a mai continua ceea ce făceam.

—Nu știu, ce fac? l-am întrebat cu un glas inocent, făcându-l să înghită în sec.

—Nu știu... a răspuns el răvășit. Oprește-te. a cerut, dar nu l-am ascultat.

Mi-am dat salopeta jos până în dreptul abdomenului, apoi l-am împins pe pat, punându-mă deasupra lui, presându-mi pieptul de al lui. Mă privea cumva confuz și surprins, dar ochii îi luceau de dorință. Mi-am apropiat chipul de al lui, și i-am sărutat maxilarul.

—Samantha-- a dat să spună ceva dar i-am acoperit buzele cu ale mele, sărutându-l cu multă ardoare. Mi-a răspuns la sărut, strângându-mi lungimea părului în palme. L-am mai sărutat de câteva ori, apoi m-am dat jos și am scăpat de tot de salopetă, lăsându-l mască pe Adam și chiar și pe mine.

Nu simțeam rușine față de el, sau de faptul că eram aproape goală în fața lui, dar cred că îl iubeam îndeajuns de mult încât să scap de orice fel de sentimente de rușine.

—Samantha... Îmbracă-te, ce naiba? am chicotit în timp ce el s-a ridicat în șezut și m-am apropiat de el.

—Ce e? Ți-e frică de mine? Nu-ți fac nimic. am spus ridicându-mi mâinile, a nevinovăție.

—Încetează, iubito. Nu trebuie să faci nimic, îmbracă-te. a spus el blând.

—Vreau să fac dragoste cu tine! am spus, iar el a tăcut, uimit, apoi după câteva clipe a vorbit reținut.

—Uite, nu vreau să te simți obligată să faci asta, pentru că nu trebuie, te-aș putea aștepta toată viața. Nu vreau ca mâine sau altădată să-ți pară rău.

—Vreau să fac asta cu tine, aici și acum. am spus hotărâtă.

—Ești sigură? a întrebat din nou, dar nu mi-am schimbat răspunsul.

S-a ridicat în picioare, și-a așezat mâinile pe talia mea și a început să mă sărute lacom. Mi-am înfășurat brațele în jurul gâtului său, adâncind sărutul, făcându-l să geamă înăbușit.

M-a așezat ușor pe pat, venind deasupra mea, despărțindu-se de buzele mele, începând să depună săruturi mici și umede pe maxilarul meu, coborând pe gât. M-a privit în ochi de parcă mi-ar fi cerut aprobarea, iar eu i-am zâmbit blând.

I-am simțit mâinile strecurându-se cu precizie sub spatele meu, deschizându-mi sutienul, pe care l-a scos cu grijă, privindu-mă în ochi.

Ochii lui verzi erau încărcați de dorință, însă avea grijă chiar și la cel mai mic detaliu. A început să-mi sărute clavicula, apoi a coborât la sâni, pe care i-a atins ușor, creând în mine încă un milion de senzații. I-a sărutat ușor, masându-i, apoi s-a oprit, mi-a zâmbit și mi-a șoptit:

—Ești cea mai frumoasă fată, Samantha, atât de fragilă și inocentă... i-am atins obrazul, iar el mi-a sărutat palma.

A coborât cu săruturile pe abdomen, apoi a scos și ultimul articol vestimentar, rămânând goală în fața lui, apoi începând să sărute pe alocuri făcându-mă să-i gem numele.

~*~

Eram în brațele sale, cu capul pe pieptul lui, ascultându-i bătăile liniștite ale inimii. Eram goi, acoperiți doar de un cearșaf subțire, stând în tăcere în camera ce se scalda în întuneric,  lumina venind doar de la razele lunii pline ce se jucau pretutindeni pe chipurile noastre calme.

—Te iubesc! am susurat, sărutându-i pieptul cald.

—Știu iubito... Și eu te iubesc, mult! a declarat, căutându-mi mâna, unindu-ne atât mâinile cât și degetele.

L-am îmbrățișat strâns, inspirându-i parfumul, ce era peste tot prin cameră, apoi m-am relaxat complet în brațele sale închizând ochii și așteptând să mă ia somnul.

____________________________________________________________________
_______________________________

Boom! Capitol nou, frumoaselor! Sincer, nu plănuiam să-l scriu acum capitolul ăsta, însă într-un fel sau altul i-am promis Cosminei că voi scrie capitolul în acest weekend, așa că iată-l. Sper să vă placă! Vă iubesc mult mult mult mult! ❤️❤️❤️
AdrianaaCosmina
amberlitte
Emmittana2w8
Nu știu dacă e destul de bun pentru așteptările voastre, însă sper că e. ❤️