Din perspectiva lui Adam

Este șase dimineața și doar ce m-am trezit din cauza soneriei ce suna încontinuu. Eram îmbrăcat doar într-o pereche de pantaloni scurți fiindcă era cald. Am coborât leneș scările masându-mi ochii. Am deschis ușa și mare mi-a fost mirarea când am văzut-o pe Samantha, mi-am înghițit până și căscatul care voia să iasă.

Șatena m-a dat puțin la o parte cât să intre, fiindcă eu rămăsesem blocat la vederea ei. Am închis ușa și m-am întors cu fața la Sam, privind-o și observând că avea obrajii îmbujorați, în timp ce încerca să nu mă privească. Am tras-o în brațele mele, însă ea a ezitat să-și înfășoare brațele în jurul meu, așa că i-am prins mâinile și le-am dus de jurul împrejurul taliei mele. I-am sărutat creștetul capului și am strâns-o mai mult în brațe.

—Ce cauți aici așa devreme? am mormăit, iar vocea mea suna mai groasă și răgușită ca de obicei.

—Suntem în douăzeci și patru decembrie, am venit să te iau acasă la mine! îmi spune cu entuziasm, privindu-mă în ochi.

—Știi iubito? M-am gândit mai bine și nu vin... i-am spus cuprinzându-i mâinile într-ale mele și sărutându-le încet. Nu voiam să se supere pe mine, deci încercăm totuși să o îndulcesc, sperând că o să scap.

—Dar Adam! se bosumflă smulgându-și mâinile din ale mele. Mi-ai spus că vii! Trebuie să vii, de ce nu mai vrei să vii? se enervează gesticulând și ridicând tonul vocii din ce în ce mai mult.

Îmi venea să râd când o vedeam nervoasă sau cum o fi fost ea acum, dar nu o făceam, ci doar îmi mușcam buzele ca să nu izbucnesc în râs. Arăta sexy așa. Era frumoasă, poate prea frumoasă--

—Adam! îmi strigă numele enervată, bătând cu piciorul în podea. Adam, spune odată ceva! îmi ordonă printre dinți.

—Arăți foarte sexy! i-am mărturisit mușcându-mi buza și repezindu-mă înspre ea pentru a o săruta.

I-am prins buzele într-un sărut, dar ea m-a mușcat refuzându-mă și împingându-mă mai apoi. Am privit-o uimit, apoi am bufnit într-un râs colorat. N-a vrut să mă sărute doar pentru că am refuzat-o!

—Sam... i-am prins fața între palme și mi-am lipit fruntea de a ei, închizându-mi ochii. Nu pot interveni între tine și mama ta, trebuie să vă sărbătoriți Crăciunul împreună, fără mine. i-am explicat frumos, fără să vorbesc prea tare.

—Dar ai spus că vii, Adam! Vino, amândouă vrem ca tu să fii cu noi. Te rog... m-a rugat, cuprinzându-mi obrajii în palmele ei, privindu-mă în ochi. Nu i-am spus nimic, ci doar îi priveam la rândul meu ochii. Te rog, Adam... m-a rugat din nou, iar eu am cedat, oftând.

—Bine. am aprobat-o iar ea și-a așezat o mâna rece pe abdomenul meu, făcându-mă să tresar, iar cealaltă pe obrazul stâng, apoi mi-a sărutat încet buzele, parcă cu frică. Am zâmbit când s-a îndepărtat de mine, iar ea s-a înroșit, ferindu-și privirea de a mea.

—Mergem? mă întreabă fâstâcindu-se, dându-și câteva fire de păr după ureche. Am dat din cap și am luat-o de mână, urcând sus, pentru a mă îmbrăca.

S-a așezat pe pat, făcând tot posibilul să nu-mi privească corpul acoperit doar de o pereche de pantaloni scurți, care îmi veneau puțin mai sus de genunchi. Am chicotit și mi-am luat câteva haine pornind spre  baie, pentru un duș scurt.

Am ieșit din baie cu o pereche de pantaloni de trening pe mine și un prosop după umeri, cu care aveam să-mi șterg părul ud. Sam stătea exact acolo unde o lăsasem, scriind ceva mesaje și râzând din când în când. Mi-am luat un tricou alb pe mine, apoi am început să-mi șterg părul. Mi-a simțit prezența și și-a lăsat telefonul pe pat, privindu-mă acum pe mine. Mă analiza.

—Știi? Ai un iubit prea frumos, nu știu cum reziști să nu sari pe el! i-am zis pe un ton ce se voia a fii serios.

—Nah, nu mi se pare! a spus șatena, scoțând un chicot.

—Ah, nu? Păi să știi că el abia se poate abține să nu sară pe tine, mi-a spus chiar el! am lăsat prosopul agățat de ușa dulapului și am început să merg înspre ea.

Am împins-o ușor în pat și m-am pus deasupra ei, fixându-i buzele cu privirea. Și-a mușcat buza, iar eu nu am mai așteptat și m-am năpustit asupra buzelor ei, sărutând-o cu foc, mi-a răspuns cu aceeași dorință sărutului, pierzându-și mâinile prin părul meu umed. Ne-am desprins din lipsa aerului și ne-am privit reciproc fără să facem vreo mișcare.

—Te iubesc... mi-a șoptit Samantha peste buze.

—Te iubesc mai mult! i-am mărturisit și i-am sărutat obrajii apăsat.

M-am întins lângă ea și am stat așa mai bine de jumătate de oră, privind tavanul, fiecare cu gândurile lui, în liniște. Asta până când șatena a spart liniștea ce se lăsase între noi.

—Mergem la mine? m-a întrebat ridicându-se în șezut și așezându-și părul mai bine.

—Da, haide! m-am ridicat și eu luându-mi o geacă peste tricou, ieșind cu Samantha afară.

Ne-am urcat în mașină și am pornit aerul cald, dându-mi geaca jos și trecându-mi mâinile de câteva ori prin părul care se uscase cât timp am stat în casă, acum părând mult mai volumos decât era. Am condus până la casa îngerașului și am coborât din mașină, intrând în casa Samanthei.

—Haide sus! mi-a spus Sam prinzându-mi mâna și trăgându-mă după ea pe scări. Ne-am așezat pe patul ei și ne priveam în liniște.

—Unde este doamna White? am întrebat-o nedumerit, fiindcă nu o văzusem sau auzisem deloc.

—Oh, e la o prietenă apropiată ei. mi-a explicat ea, întinzându-se în pat, căscând.

—Și tu de ce nu te-ai dus cu ea? am întrebat-o luându-i o șuviță de păr pe care o învârteam pe degete.

—Pentru că am fost după tine, geniule. m-a lămurit dându-și ochii peste cap.

—Să știi că puteam să vin și singur, sunt băiat mare, știu drumul spre casa iubitei mele.

—Dar nu ai fi venit, așa că nu mai bine mă duceam eu după tine, ceea ce am și făcut?

—Nu. Încă sunt de părere că eu n-am ce căuta aici, iubito. am spus ridicând din umeri.

A oftat și și-a închis ochii strâns, apoi m-a privit și a dat dezaprobator din cap. Am privit-o zâmbindu-i, luând-o în brațe mai apoi.

Aveam nevoie să plec cumva de aici, pentru că trebuia să îi iau cadoul astăzi, și bănuiam că era gata până acum, dar problema era că nu aveam nici măcar o scuză, așa că aveam de așteptat până mai târziu, fiindcă era abia ora opt dimineața, aveam timp până diseară.

—Mă plictisesc Adam! s-a plâns ea, atrăgându-mi atenția. Hai să ne uităm la desene! a propus ea, iar eu am început să râd pe seama ei. Termină, dacă nu, vei regreta! m-a amenințat, ridicându-și degetul arătător în sus.

M-am amuzat mai mult pe seama ei, iar în următoarea secundă m-a lovit în joacă cu perna ei moale, care n-ar fi putut omorî nici măcar o muscă. M-am ridicat și am prins-o de încheieturile mâinilor și am așezat-o pe pat, poziționându-mă deasupra ei și începând să o gâdil pe abdomen.

—Te rog, Adam! mă ruga și râdea de abia mai putea lega trei cuvinte.

—Ce mă rogi, iubito? am întrebat-o râzând, acompaniat de îngerașul gâdilicios.

—Oprește-te Adam! a încercat să mă oprească cu mâinile, dar eu mă opream câte puțin, doar pentru a o lăsa puțin să respire.

A văzut că n-o bag în seamă așa că s-a prefăcut leșinată, dându-și capul într-o parte, scoțându-și limba afară și încercând să-și ascundă râsul ce nu mai avea mult până ar fi izbucnit. Arăta comic stând așa. De fiecare dată când o vedeam că râde sau că zâmbește, îmi dădeam seama cât de mult o puteam iubi pe fata asta.

Mi-am umezit buzele și pentru prima oară am început să-i las săruturi umede pe maxilar, din când în când mai mușcând-o, însă nu tare. Respirația ei era sacadată, însă nu mă oprea, ci doar își ținea ochii închiși. Am coborât cu săruturile până pe gâtul ei, ținându-i talia cu o mână, iar în cealaltă sprijinindu-mă, pentru a putea să o sărut așa cum voiam.

—Adam... a șoptit ea prinzându-mi fața cu mâinile ei calde și fine, m-a tras înspre buzele ei și am sărutat-o. Adoram să o sărut, aș fi putut face asta toată viața mea. Ne-am desprins, fiindcă am auzit o bătaie în ușa. Ne-am ridicat în șezut, iar Samantha a strigat un "intră".

—Scumpo, tocmai ce am făcut ceai, vrei? Oh, bună Adam! m-a salutat cu un zâmbet cald, iar eu i-am întors gestul.

—Bună dimineața doamnă White! am salutat-o și eu.

—Nu vreau mama, tu vrei Adam? m-a întrebat Samantha care începea să se îmbujoreze din ce în ce mai mult.

—Nu. Sunt în regulă. mama ei a aprobat și apoi a plecat, lăsându-ne singuri din nou.

Am rânjit la vederea Samanthei, care era roșie la față ca o tomată. Și-a ferit privirea de a mea, iar eu am început să o tachinez.

—Ce repede ți-ai revenit când am început să te sărut, nu crezi? am întrebat-o, ridicând de două ori din sprâncene.

—Termină! mi-a ordonat și a dat să plece, dar am tras-o în brațele mele, sărutând-o pentru a nu știu câta oară pe ziua de azi.

Era șaisprezece fără câteva minute, iar noi tocmai ce  urcasem sus, în camera Samanthei după ce o ajutasem pe mama ei cu lucruri mărunte. Fusesem goniți de tot de către mama ei, fiindcă ea n-are nevoie de ajutor după spusele ei, așa că ne-a împins afară din bucătărie, făcându-ne să râdem.

Acum voiam să scap cumva de Samantha, însă fără să par suspect sau ceva, așa că am aruncat vina pe ea, ca să nu aibă nimic de bănuit.

—Mi-e foarte somn! m-am plâns, agățându-mă de mâna ei și trăgând-o în pat. Ție nu ți-e somn? Haide să dormim, până la urmă e vina ta că mi-e somn, tu m-ai trezit! m-am făcut că îmi astup un căscat, iar ea a zâmbit.

—Să știi că și mie chiar mi-e somn! Haide! a chicotit ea, așezând pernele mai bine.

Am ținut-o în brațe și am mângâiat-o vreun sfert de oră, apoi am ieșit foarte ușor din camera ei mergând jos, la mama ei, care în caz de ceva m-ar fi acoperit. I-am spus adevăratul motiv pentru care plec, iar ea a fost foarte entuziasmată, însă i-am spus că dacă cumva Samantha se trezește, să-i spună că m-a chemat Elijah de urgență. M-a aprobat bucuroasă, iar eu am plecat. Dar după cum o cunoșteam eu pe Samantha, ar fi dormit nu mai puțin de vreo două ore jumate, iar mie nu numai că îmi ajungea timpul ăsta, dar îmi mai și rămânea.

Aveam cadoul ei, iar tot ce mai aveam de făcut era să aștept până mâine dimineață, atunci când ea avea să-și găsească cadoul.

Ajunsesem acasă, iar îngerașul meu prețios dormea liniștit. M-am așezat lângă ea, îmbrățișând-o și mângâindu-i obrazul fin. Mă apropiasem de ea, cuibărindu-mă la pieptul ei cald ce se ridica și cobora ușor, la fel ca și respirația ei.

Era îngerașul meu inocent!

__________________________________________________________________
____________________________

Bine, puteți să mă omorâți, n-am nicio scuză pentru faptul că am postat abia acum și că v-am lăsat o săptămână să așteptați. Dar, totuși, vă iubesc bă! 😂❤️
amberlitte
AdrianaaCosmina
Emmittana2w8