Capitolul 10
Era ora prânzului. După două ore chinuitoare de matematică, în sfârșit a venit o pauză. Simt că înnebunesc cu matematica asta, am mare nevoie de cineva care înțelege nenorocita asta de materie, și care să mă poată face să o pricep și eu. Sunt abia la începutul anului, și deja mă plâng de matematică...tare, ce sa zic. Din spusele lui Skyler, ea a avut literatură, așa că mă îndrept cu pași grăbiți pe coridorul sălii respective, și o găsesc vorbind cu un tip. Mă vede imediat, și-mi face un gest cu mâna, ceva în semn de 'vino'. Mă îndrept spre ei fără tragere de inimă și când ajung în dreptul lor întind mâna în fața băiatului, pe care personal, l-am mai văzut, însă n-am schimbat 2 vorbe cu el.
—Bună, sunt Samantha. îi spun și acesta îmi prinde mâna și o scutură îi zâmbesc politicos, iar el îmi imită gestul.
—Elijah! Încântat! îmi spune iar mie îmi apare în minte imaginea cu Sky povestindu-mi despre acest Elijah și despre îndrăgosteală, cum practic, îți sunt de ajuns 4 minute să cazi pradă îndrăgostelii. Sincer îmi e cam frică de acest sentiment, de îndrăgosteală... Nu vreau să sufăr, să fiu rănită, sau să nu fiu plăcută, ca să nu zic iubită înapoi. Nu aș vrea să mă îndrăgostesc, de fapt, nici nu știu cum e să fii îndrăgostit. Însă din câte zic oamenii, ești cu capul în nori, și simți fluturi în stomac, îți simți picioarele ca de gelatină când vezi persoana respectivă. Iar eu nu vreau asta.
Îi arunc o privire lui Sky, care parcă mă imploră să tac din gură. Însă nu știu dacă pot să fac asta. Știu că știe că mi-am dat seama că el este acel Elijah, și știu și că îi este frică ca nu cumva să zic vreo tâmpenie.
—Asemenea! îi răspund cu o oarecare întârziere și îmi pun o mână după umerii lui Skyler și cealaltă după ai lui Elijah. Îi ghidez spre cantină, iar aceștia merg fără să mai spună nimic.
—De ce nu spune nimeni nimic? întreb în timp ce mi-am luat tava cu mâncare și am așezat-o pe o masă liberă, ei imitându-mi gestul. Sky își lasă privirea spre tava sa, iar Elijah o privește pe furiș din când în când. Cred că și el o place... Măi, măi, măi... Se pare că am cu mine doi îndrăgostiți rușinați de privirea mea curioasă. Hmm, ce-ar fi dacă m-aș juca puțin cu ei? Asta-i o idee grozavă, iar așa îmi voi da și seama dacă Elijah o place pe Skyler. Sunt un geniu, malefic.
—Hei Sky! îi atrag atenția iar ea mă privește. Ia uită-te la acel băiat de acolo. îi spun și fac un semn cu bărbia spre o masă din apropierea noastră, iar ea se uită în acea direcție. Se uită la tine de când am ajuns aici, e frumușel. Ai chef de o întâlnire? Va fi distractiv! spun si rânjesc drăcește, urmărindu-l cu mare atenție pe Elijah, pentru a-i vedea reacția. Pare enervat, însă ar avea motive. Am vorbit serios atunci când am zis că băiatul respectiv e frumușel.
Este blond, ca si Sky, iar ochii săi au o nuanță deschisă și superbă de albastru. Are buzele subțiri și o mică tentă de bărbiță. Pare înalt din poziția aceea de pe scaun, iar pielea sa are o nuanță deschisă la culoare. Hm, drăguț, însă nu-i genul meu, și nici al ei. De fapt, care e genul meu? Nu știu nici eu...
—Nu. se trezește dintr-o dată Elijah să spună adresându-mi-se mie.
—De ce nu? îl întreb și stau cu sufletul la gură, nerăbdătoare să văd ce mai are de zis acum.
—Nu, pentru că...ă, astăzi mă va ajuta cu lecția de la literatură, n-am înțeles-o prea bine... spune
și-și scarpină ceafa, vizibil stresat.
Zâmbesc mândră de răspunsul său, stiu că asta nu era plănuit, și cred că Sky, după privirea surprinsă pe care o are, nu se aștepta ca Elijah să ia decizia asta, fără ea. Ce să mai zic de faptul că nu s-ar fi așteptat ca el să se bage peste mine încercând să mă împiedice să-i aranjez o posibilă întâlnire? Îmi vine să râd de ăștia doi, însă mă abțin, cu greu dar o fac.
—Nu-i așa Sky? o întreabă când vede că nimeni nu mai zice nimic, iar eu pufnesc într-un râs colorat și întreb la rândul meu:
—Da Sky, nu-i așa? ea zâmbește stânjenită de situația în care am pus-o și parcă mă ucide din priviri. Eu râd și mai tare pe seama ei, iar ea aprobă din cap. Iau câteva guri din sucul meu, apoi mă ridic de la masă, să-i las pe cei doi să vorbească liniștiți. E clar ca lacrima că atunci când sunt eu prin preajmă se rușinează amândoi.
Îl bat pe Elijah pe umăr, în timp ce Sky se ridică și mă cuprinde într-o îmbrățișare. Se desprinde și mă privește întrebătoare.
—Plec să mă pregătesc, mai am 3 ore si termin pe ziua de azi. Ne auzim la telefon, vreau să vorbim azi, crezi că ai timp? o întreb, iar ea aprobă instantaneu. Bine, păi, v-am lăsat. Pa Elijah! le fac cu mâna și dispar din peisaj.
~~~~~
E ora optsprezece și jumătate, mama e acasă, însă după spusele sale e foarte obosită, lucrează mai mult de când am început eu școala. I-am spus că voi pleca de acasă, la Skyler, și mă bucur, și apreciez că nu mi-a pus întrebări stupide. O să îi spun ce vrea ea altădată, nu acum. M-am îmbrăcat lejer, într-un trening gri, și părului nu i-am mai făcut nimic, n-am chef să mă complic cu el. M-am parfumat, mi-am luat telefonul și am plecat de acasă anunțând-o pe mama încă o dată.
Pe drum, gândul mi-a zburat la Adam. Oare ce o face acum? Chiar nu înțeleg de ce m-am gândit dintr-o dată la el. A, de fapt ba da, e din cauza proiectului, sau, cel puțin așa cred... Ar trebui să ne întâlnim neapărat în următoarele două zile, pentru că proiectul ăla trebuie predat, și singur cu siguranță nu se face.
În timp ce mă gândeam la cum și ce o să discut cu Sky, sau dacă mai am de gând să vorbesc cu ea, am primit un apel , care era de la ea. Am preluat apelul și i-am auzit vocea joasă prin telefon.
"Unde ești Sammy?"
"Pe drum... Mai am puțin și ajung. S-a întâmplat ceva? De ce e vocea ta așa?" o întreb cu o curiozitate maximă, bine și o tentă de îngrijorare, pentru că nu știu la ce să mă aștept, de obicei fata asta e în stare să trezească și morții, la cât de tare vorbește. Și de asta mi se pare ceva...ciudat.
" Sammy, n-o să-ți vină să crezi... Mișcă-ți și tu picioarele alea mai repede, chiar trebuie să vorbim... Ceva..." dă să spună dar o întrerup.
"Bine Sky, am înțeles, ai să-mi spui ceva." îi spun și-mi dau ochii peste cap, chiar dacă nu mă poate vedea. "Vino și deschide-mi ușa, am ajuns." îi spun și-i închid în nas, fără să mai aștept un răspuns, iar în secunda următoare ușa se deschide larg, iar în fața mea se află o Sky, care nu mai are mult și explodează de fericire. Chestia asta îmi stârnește un zâmbet involuntar, îmi place să o văd fericită! Ea mă trage într-o îmbrățișare și apoi îmi face semn să o urmez, ceea ce și fac.
—Sammy...eu și Elijah ne-am sărutat! chițăie de bucurie iar eu o privesc mirată, în timp ce urcăm scările în drum spre dormitorul său, cred.
Ea deschide o ușă și intra urmată de mine. Se trântește pe pat zâmbitoare, iar eu mă așez drept în drept cu ea, cât să ne putem privi așa cum trebuie. Îmi trag picioarele sub mine și o privesc, gândindu-mă la ce ar trebui să spun.
—Asta e... uau, nu am cuvinte. Însă când, cum, unde, și cine a făcut primul pas? îi adresez eu o serie de întrebări într-un mod repezit.
—Păi... Știi că azi, ar fi trebuit să-i "explic" lecția , spune si mimează niște ghilimele în aer.
Ei bine, nu asta am făcut. A venit la mine și... Mi-a spus că mă place...mult. Iar eu i-am zis că și eu îl plac... M-a întrebat dacă aș vrea să ne acordăm o șansă și să fim împreună. Am acceptat, apoi a venit lent spre mine și m-a sărutat. A fost uimitor! îmi explică Sky, menținându-și ochii închiși.
Mă bucur pentru ea, pentru ei, știam eu că și gelosul ăla o place, știam! Și iată-i acum, sunt împreună. Nu m-aș fi așteptat să fie împreună acum, deoarece este cam devreme după părerea mea, însă dacă ei au decis asta, cine sunt eu să decid pentru ei?
—Sunt așa bucuroasă pentru tine! îi spun zâmbind și mă arunc peste ea îmbrățișând-o. Îi dau drumul după câteva momente și apoi privesc pierdută, în gol peretele său roz din cameră.
—Sammy, ești bine? se ridică aceasta în fund și mă privește îngrijorată, atrăgându-mi atenția imediat. O privesc și mă întreb dacă să-i spun sau nu. Oare sunt pregătită să-i spun ei asta? Nu știu, dar am să încerc. Însă prima dată, o să iau un alt subiect...
—Da. Da, sunt. Sky? E rău să fi îndrăgostită? Se simte urât? Doare? o întreb ca un copilaș prostuț, care se teme de orice. Oftează, și zâmbește.
—Știi Samantha... Ăsta e cel mai frumos sentiment din câte știu, să fii îndrăgostit. E atât de frumos, vezi lumea cu alți ochi, când vezi persoana iubită sau plăcută de tine, inima ți-o ia la goană, pulsul îți crește, roiuri de fluturi îți străbat stomacul, iar la fiecare atingere a sa, te trec fiorii fără să vrei, sau să poți opri asta. Dragostea nu doare, și nici nu mușcă. chicotește ea. Se simte minunat să fi îndrăgostit, Samantha, minunat... Zâmbește ea, fapt care mă face să o imit. Rămânem amândouă tăcute, ea pur și simplu privindu-mă, iar eu sucind și întorcând cuvintele sale pe toate părțile, uitându-mă în gol, din nou.
—Spune-mi ce te macină Samantha! Suntem doar noi două, părinții mei nu sunt acasă. Poți avea încredere în mine! îmi spune și îmi ia mâinile în ale sale. Eu îmi plec capul și oftez. Ar trebui să îi spun, totuși, măcar puțin.
—Sky...oftez și eu și-mi ridic capul pentru a o putea privi în ochii săi ciocolati. Îmi este dor. Îmi este greu, simt că nimeni nu mă înțelege, și că nimănui nu-i pasă de mine. Am început să plâng, și să suspin, iar prietena mea m-a tras la pieptul său și îmi mângâia spatele, să mă liniștească, însă nimic nu mai are efect acum. Mama mă neglijează, însă în ultimul timp o face prea mult. Înțeleg că e ocupată, dar...nu știu! Și... Tata a...a... Spun și plâng și suspin mai tare, în încercarea de a le putea opri.
—Shhh... Gata, gata, o să fie bine. mă oprește din ceea ce urma să-i dezvălui, însă mă bucur că a făcut-o. Rămâi aici! îmi spune mângâindu-mi părul, iar eu aprob cu o mișcare a capului.
Am adormit amândouă la scurt timp după ce mi-a spus să rămân, în îmbrățișarea sa afectuoasă. Pff, câtă nevoie aveam de asta...! Mă bucur, pe de o parte că i-am zis măcar un sfert din toată chestia asta întortocheată, însă pe de altă parte îmi pare rău că am încărcat-o cu problemele mele.
___________________________________________________________________
_____________________________
Elijah la media.❤️ De asemenea, cel mai lung capitol, 2000 de cuvinte, nu știu dacă e în regulă, sau e prea lung, însă anunțați-mă dacă nu vă place, și am să le scurtez. Aștept cu mare drag păreri în comentarii despre acest capitol, sau cele anterioare. Love you all! ❤️
Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top