Iris Volkov.
Azi totul se schimbă.
Oamenii din preajma mea parcă au luat-o razna.
Două femei sunt pregătite să mă machieze și coafeze, una stă și mă întreabă ce rochie mi-ar plăcea și încă una îmi i-a măsurile.
Nu pot să spun că nu-mi plac hainele, mai ales rochiile dar niciodată nu m-am gândit că am să port vre-o rochie de mireasă.
Jenna, femeia care îmi arată modele de rochii care s-ar potrivi pe mine încearcă să-mi găsească rochia aleasă.
- Uite, spune ea arătându-mi o rochie superbă cu mărgele pe talie. Asta ți s-ar potrivi de minune.
Zâmbetul ei este superb dar asta nu mă impresionează. Nu vreau să par nesimțită dar nu vreau nunta asta așa că trebuie să amân totul.
Mă uit în ochii ei gri, și știu că am să regret mai târziu.
- E oribilă. Prea multe mărgele și croiala? Este un 'Nu' categoric.
Spun și zambetul ei se risipește instantaneu.
Își freacă palmele. Și eu am ticul ăsta când sunt nervoasă sau stresată.
Dar nu o fac în fața nimănui.
Jenna se uită la mine si dă din cap, apucând o altă rochie.
- Dar asta? Nu are mărgele și croiala este impresionantă. Spune aceasta zâmbind din nou.
Se pare că nu toți angajații familiei Volkov sunt niște pietre.
Dau din cap, încercând să fiu iritată.
- Doar uită-te la bucata asta de cârpă! Am vazut rochii mai impresionante la morți!
Veninul cu care o atac îmi împunge inima.
Nu vreau să supăr sau să jignesc pe nimeni, dar dacă fac asta, o fac pentru mine.
Femeia oftează și dă din cap, apucând o altă rochie.
Nu renunță.
- Dar aceasta? Întreabă ea cu ochii sclipind de dorință.
Vreau să sar în sus și să spun că este perfectă.
O rochie mulată pe corp, albă și un decolteu pe spate.
Mai bine nici că s-ar putea.
Când îmi deschid gura pentru a spune că 'Da', ușa camerei se deschide și pe ea intră Luka.
Aranjat și la costum se apropie de noi.
De mine.
Se uită la mine și după la rochiile întinse pe pat.
Nu am mai vorbit cu el de săptămâna trecută de la cina cu tatăl lui.
Sau mai bine zis eu l-am evitat.
Se mai uită odată la mine și după spune:
- De ce nu te-ai îmbrăcat? Nunta începe în douăzeci de minute și tu ești încă în pijamale. Se vede că punctualitatea nu este cuvântul pentru a te caracteriza, domnișoară Vincent.
Îmi dau ochii peste cap la remarca lui.
- Nu mi-a plăcut nici o rochie. Toate sunt... Sunt prea oribile. Vreau ceva special dar se pare că oamenii tăi nu sunt în stare de nimic.
Oftează și își freacă fața cu palmele.
Se uită la mine exasperat.
- Iris. În câteva minute vei ieșii de aici cu mine la braț zâmbind ca o viitoare soție drăguță ce ești.
Spune și își bagă mâinile în buzunarele pantalonilor.
- Și dacă nu vreau să ies?
Țip când spatele meu se întâlnește cu peretele rece și dur.
Își lipește corpul de al meu și îngheț când îi simt erecția peste burta mea.
Își pune un picior între picioarele mele, despărțindu-le și continuând să-și frece erecția de mine.
Se apleacă și îmi șoptește la ureche.
- O să ieși, o să zâmbești, doar dacă nu vrei să te întind pe podeaua asta și să ți-o trag până rămâi fără suflu.
Sunt o ciudată că mă excit așa?
Înghit a nevoie și îmi ridic capul, uitându-mă în ochii lui.
Zâmbesc, știind că asta îl va enerva.
- Mi-ar plăcea să te văd încercând, dragule.
Vocea mea este senzuală și un fior pe spate mă înțeapă.
Luka bombăne ceva neînteligibil și după îmi dă drumul.
Zâmbetul meu dispare și este înlocuit cu un țipăt surprinzător când Luka mă apucă de o mână și mă izbește de podea, poziționându-se deasupra mea.
Încremenesc când privirile noastre se întâlnesc.
Privirea lui este înfometată, pregătită să mă devoreze dintr-o mușcătură.
Privirea mea este plină de curiozitate și surprindere.
Când deschid gura să spun ceva, buzele lui se lipesc de ale mele, provocând un sărut sălbatic.
Un sărut înfometat plin de pasionalitate.
Limba lui se luptă cu a mea, încercând să preia controlul.
Se plimbă în gura mea ca și cum îi aparține.
Își dezlipește gura de a mea și rânjește, uitându-se la fața mea, încerc să-mi controlez bătăile inimii, dar fără succes.
La naiba! La naiba! La naiba!
Începe să-mi maseze coapsele și într-un minut sunt fără pantalonii mei scurți și chiloți.
Mă înroșesc și dau să-l opresc dar mâna mea este prinsă în a lui.
Se uită la mine, pe jumătate goală, și simt un fior pe spate.
Unul de...plăcere?
Începe să-și frece degetul de clitorisul meu și să-l piște.
- Ești udă pentru mine, viitoare soție?
Scot un geamăt în timp ce el se joacă leneș cu clitorisul.
- Spune, Iris. Ai de gând să ieși de aici purtând o rochie de mireasă și zâmbind ca o fetiță cuminte?
- D-dute dracului! Spun printre lacrimi și gemete.
Țip când mă pișcă din nou de clitorisul și își introduce un deget în mine.
Îmi arcuiesc spatele și el dă din cap dezaprobator.
- Nu ăsta este răspunsul pe care îl vreau.
Spune și cu mâna liberă îmi strânge coapsa.
- Răspunde, Iris. Vreau un răspuns.
Își scoate degetul și îl bagă înapoi din nou și din nou.
Când sunt aprope de un orgasm, se oprește și după începe din nou, nelăsându-mă să vin.
Îmi înăbuș un geamăt când își introduce două degete și îmi freacă clitorisul în același timp cu degetul mare.
- Spune "Da, o să ies și o să fiu perfectă". Și totul se termină. Hai odată altfel te scot așa și toți oamenii o să vadă cât de mult îți place să fii futută cu degetul.
Înghit a nevoie și îmi înăbuș un plâns.
- Bine! O să ies și o să fiu perfectă!
Spun și cu asta mă lasă să am un orgasm.
Nu e cel mai lung din viața mea dar 2 minute tot mi-a luat.
Luka se retrage și se ridică, așezându-și costumul și zâmbind victorios.
- În 5 minute să fii acolo.
Spune și iese fără să se uite la mine.
Nemernicul dracului!
Nesuferit nenorocit!
Am să-l strâng de gât în somn.
Mi-a tras-o cu degetele și acum se așteaptă să ies acolo de parcă nimic nu s-a întâmplat?
Da.
O să ies și o să o fac pe soția iubitoare dar o să-l omor.
Mai am timp.

Du-te dracului, Luka Volkov.