Când aripile ni se frâng, de obicei fiind copii fugim în brațele părinților noștri. Dar atunci când creștem și începem să conștientizăm singuri erorile prin care viața ne forțează cumva să trecem, oare unde vom mai găsi adăpost?

       Această carte este reprezentația unui vis pierdut și-a unei vieți distruse. O poveste de viață așezată în rândurile minții umane, ce are multe întâmplări, evenimente și dureri care ne-au condus întotdeauna spre această pasiune : scrisul.

       Și deși au fost multe persoanele acelea care m-au forțat cumva să mă gândesc și răzgândesc asupra acestei pasiuni – aș putea-o numi acum, cu siguranță – , totuși nu am renunțat niciodată. Ceea ce vă sfătuiesc și pe voi să faceți. 

       Dacă scrisul vă aduce liniște, nu renunțați. Dacă să scrieți vă face să simțiți în sfârșit liniște, curaj, putere și emoții puternice; nu dați înapoi. Și dacă sunteți niște luptători adevărați, nu niște învinși; atunci scrisul este exact medicamentul de care știu că aveți nevoie.