Capitolul 18
Alastair— "Ceva din interiorul meu, s-a rupt"
— A fost o întâlnire, conclude Newt imediat după ce termin de povestit ieșirea mea și a Aishei de ieri.
Nu am habar de ce am vrut să îi spun idiotului ăstuia, dar pur și simplu sunt obișnuit să vorbesc cu el despre orice. Nu prea există secrete între noi. Nu e ca și cum ieșirea de ieri ar fi trebuit să fie un secret sau ceva.
— Ești mai prost decât de obicei, iar lucrul ăsta este destul de impresionant! spun la rândul meu, iar el își dă ochii peste cap.
— Deci nu ți-a plăcut?
Mi-a plăcut, dar asta înseamnă neapărat ceva?
— Idiotule, am ieșit ca prieteni. Nu am nicio treabă cu Aisha, replic și el își ridică sprânceana dreaptă, ridicol de mult.
Îmi ridic skateboardul cu piciorul, și îl așez lângă mine, pe bancă.
— Ce s-a întâmplat cu "scheletul ambulant"? mă întreabă pe un ton plin de tachinare, iar eu casc subtil.
Nu prea am dormit aseară. Din nou.
— Aishei nu îi place, comentez pe un ton scăzut, iar atunci când îi aud chicotul enervant al băiatului din dreapta mea, înjur mintal— idiotul ăsta exagerează de fiecare dată.
— Ce e așa de greu să recunoști dracului că nu îți este indiferentă? îl aud și dau să ripostez, dar continuă cu idioțenia sa. Adică, gândește-te când naiba te-ai comportat tu cu cineva în felul ăsta. Cu ce fată ai mai ieșit?
Dau să spun ceva, dar nu reușesc să formez nici măcar două cuvinte. Da,are dreptate, nu am mai ieșit cu nicio fată. Pe majoritatea le-am luat la mișto, dându-le doar speranțe false și prefăcându-mă înnebunit după ele. Dar asta nu înseamnă că Aisha reprezintă pentru mine altceva decât o cunoștință sau o prietenă— cel mult.
— Asta nu înseamnă nimic, comentez și îl aud pufnind zgomotos.
— Facem un experiment? mă chestionează și îmi îndrept atenția înspre el.
— Ce ai prin mintea aia spartă? îl întreb la rândul meu și apoi primesc un pumn peste umărul drept.
— Uite, îți pun doar trei întrebări, bine? Pe baza răspunsurilor tale, vom trage o concluzie, spune și de data asta eu îmi ridic sprâncenele în semn de confuzie.
— Din ce film știi prostia asta?
— Am citit mai demult e chestie de genul, vreau să văd dacă funcționează. Deci?
Expir adânc, simțindu-mă și mai plictisit decât înainte.
— Uimește-mă, replic pe un glas plin de tachinare, iar el zâmbește mândru.
— Bun, pentru început, închide ochii și nu te gândi la nimic, replică pe un ton ciudat; lucru care mă face să râd puțin.
— Încerci să mă violezi cumva? glumesc și apoi primesc o palmă peste ceafă.
— Nici Dracu nu te-ar viola pe tine, bolborosește și apoi continuă. Haide, fă-mi pe plac boule, termină și eu închid ochii, sperând să nu mă trezesc cu vreun ou sau ceva în bostan.
Am mai pățit-o de la Newt.
— Bun, acum nu te mai gândi la nimic. Încearcă să îți golești mintea, continuă pe aceeași ton meditativ, iar eu fac întocmai; vrând să văd unde duce prostia lui.
— Ce boabe ai fumat bă? șoptesc, simțindu-mă stânjenit— suntem în parc și mai mult ca sigur, am câțiva ochi buni pe mine.
— Taci din gură! Îmi strici starea! Bun... Acum, care este primul adjectiv care îți vine în minte, atunci când te gândești la Aisha.
Inspir și nu mă mai gândesc la nimic.
— Frumoasă, bolborosesc mai mult pentru mine, dar cu siguranță și prietenul meu a auzit.
— Care este primul cuvânt la care te gândești, atunci când auzi numele ei?
Nu am habar ce se întâmplă cu mine.
— Acasă, răspund mult mai sigur pe mine decât aș fi vrut, iar mai mult ca sigur, mă așteaptă o tachinare foarte bună.
— Bun, ultima... Completează fraza''Eu și Aisha suntem într-o cameră și ..."
— Ne sărutăm, scot pe gură cea mai mare prostie de până acum, și imediat deschid ochii, dând de un Newt cu ditamai zâmbetul.
— Încă le am, comentează și eu mă ridic de pe bancă.
Îmi iau skateboardul și pornesc cât ai clipi din loc.
— Ești mult prea prost, țip la prietenul meu, iar acesta facă la fel:
— Dacă fugi nu poți scăpa de probleme! Sau de sentimente!
Nu mă uit prin jurul meu. Știu că mai mult ca sigur sunt privit precum un nebun scăpat de la azil. Sincer, puțin îmi pasă.
Dacă nebunul ăla crede că mie chiar îmi place de Aisha, atunci se înșeală amarnic.
***
— Normal că nu e acasă, spun după ce închid biroul tatei.
Normal că este la serviciu.
Intru în bucătărie și iau din frigider o sticlă de apă rece. Iau o gură zdravănă din ea, ca mai apoi să o las pe masă.
Mă întreb dacă Aisha este acasă. Azi, tot liceul a avut liber, din cauza unui eveniment profesoral. Probabil a ieșit cu prietenii ei. Cu Aiden.
Strâmb din nas și îmi îndrept pașii înspre camera ei. Nu pierd nimic dacă verific, nu? Dacă este acasă, poate va vrea să ieșim pe undeva.
Ca prieteni. Nimic altceva.
Ajung în câteva secunde în fața ușii respective, și bat în aceasta. Nu răspunde nimic, deci sunt două opțiuni: fie doarme, fie nu este acasă.
Sper să fie prima.
— Ești acolo? Intru! Dacă ești în pielea goală, nu trebuie să te schimbi, nu mă supăr, stai liniștită! glumesc și chicotesc imediat după aceea, iar imediat ce văd priveliștea din fața mea, simt că nu mai am habar să respir.
Aisha stă întinsă pe podea, cu niște pastile lângă aceasta, cu o față mult mai palidă decât de obicei.
Nu pricep ce se petrece cu mine, dar simt cum ceva, încet și sigur, se rupe în interiorul meu.
Alerg la ea și îi așez capul pe picioarele mele, încercând să o trezesc.
— Hei, trezește-te! țip și încep să îi plesnesc ușor fața.
Iau niște apă din paharul de pe noptieră, însă nimic. Nu deschide ochii, iar pulsul îi este extrem de scăzut.
Scot telefonul din buzunar și sun la salvarea, simțind cum încep să tremur din cauza fricii.
Frica de a nu o pierde.
— Te rog rezistă, șoptesc înainte ca cei de la salvarea să îmi răspundă, iar eu să încep în a le da informațiile necesare.
_____________
Hei:) Știu că voiau câțiva un capitol nou și aici:) Sper să vă placă cât de cât și ne citim la următorul^^❤️
Scurt. Necorectat. Plictisitor.
Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top