Yoongi

Mă tot întorc în pat pe o parte și pe cealaltă, însă ceva parcă nu mă lasă să dorm. Nu înțeleg, nu am mai avut problema asta până acum. Iar Yura îmi tot vine în minte... poate ar trebui să îi fac o vizită pentru a regla lucrurile dintre noi sau cel puțin să știu ce mai face. Mă neliniștește faptul că stă în aceeași casă cu mama ei și cu tipul ăla nou cu care este mama sa, însă nu a mai vrut sub nicio formă să mai ,,stea pe capul Yoorei și al lui Nam".

Ies dintre așternuturi și îmi trag pe mine o pereche de blugi negrii și un tricou, peste care iau o jachetă neagră deoarece este destul de frig afară pe la ora 23:46.
Drumul este gol aproape în totalitate, cum este și normal la această oră târzie. Sper măcar că Yura nu a adormit Încă și că pot vorbi cu ea. Nu vreau ca toate astea să intervină între noi. Dacă e nevoie, o să îi spun chiar că nu o plac și nu am făcut-o vreodată, doar pentru a o face să fie din nou prietena mea. Îmi este dor de ea. Îmi este dor de zilele în care făceam glume la care râdeam amândoi chiar și în timpul orei. Îmi este pur și simplu dor de ideea că ea ține la mine într-un fel sau altul. Acum, după toate astea, nu cred că o mai face...

Îmi ia ceva să ajung în fața casei sale, probabil acum este trecut de miezul nopții. Acum că mă gândesc la asta, se poate crede că sunt nebun, că exagerez și că ar trebui să plec acasă, dar chiar vreau să o văd, deci voi continua toată chestia asta. Să sperăm că vecinii nu vor crede că sunt vreun hoț, criminal în serie sau ceva.

Bat la ușă ușor, dar nimeni nu răspunde. Ușa este ușor întredeschisă, deci intru încet în holul întunecat. Singura lumină prezentă în încăpere este o lumină slabă ce vine din direcția ușii dormitorului Yurei, ușă care este întredeschisă.
Mă apropii să o deschid și aud niște suspine și șoapte.

Când deschid ușa privirile Yurei și mamei sale se îndreaptă asupra mea. Yura este pe podea, cu fața roșie, cu ochii înlăcrimați până la refuz, iar mama ei plânge alături de ea și încearcă să îi acopere corpul pe jumătate dezbrăcat cu mâinile, Yura fiind doar în lenjerie.
Rămân blocat pentru o secundă din cauza acestui fapt, dar îmi revin imediat.
Ce naiba? Yura plânge, iar eu mă gândesc la faptul că este în lenjerie?

Mă uit mai atent și văd pe corpul ei mai multe dungi roșii care par să se învinețească ușor, ușor.

Eu: Ce s-a întâmplat? Yura, ce ai pățit?

Mă pun pe podea lângă ele, apoi îi arunc o privire ucigașă mamei sale.
Sigur ea i-a făcut ceva, iar acum încearcă să își îndrepte greșeala prin a-și cere scuze, știind că Yura o va ierta cu siguranță.

Eu: Tu ai făcut asta?

Femeia: Nu! Dumnezeule, nu! Poate că sunt o mamă îngrozitoare, însă nu atât de îngrijorare încât să îi fac așa ceva.

Eu: Atunci ce se întâmplă?!

Yura: I-iubitul m-mamei a-a...

Femeia: Ne-am certat, iar el m-a lovit. Yura a intervenit, iar el s-a enervat și... a bătut-o și pe ea cu o curea.

Nu mai am nevoie să aud nimic. Jegul ăla a îndrăznit să se atingă de Yura? Cine crede că e? O să îi arăt eu ce înseamnă să te atingi de o femeie. Dacă tot vrea să bată pe cineva, măcar să se bată cu cineva pe măsura lui.

Eu: Unde este?

Femeia: În dormitorul nostru, probabil a adormit.

Mă ridic de jos, vrând să merg în dormitorul tipului ăla și să îl învăț o lecție, dar simt cum cineva îmi prinde mâna.

Yura: Te rog, nu o face. Nu vreau să intri în probleme din cauza mea.

Îi zâmbesc și îmi trag ușor mâna din strânsoarea ei, apoi ies din cameră, îndreptându-mă spre dobitocul ăla.
Când intru în cameră miroase îngrozitor a alcool, iar pe jos sunt numeroase chiștoace de țigară. Mi se face greață doar să fiu aici, nu îmi imaginez cum este pentru Yura să locuiască aici.

Tipul sforăie îngrozitor în pat, având mâna și piciorul drept atârnate pe jos.
Îi pun încet mâna și piciorul în pat, ca mai apoi să trag așternuturile până când acestea cad din pat odată cu el.
Se trezește buimac de parcă nici nu știe pe ce planetă este, iar atunci când reușește să își fixeze privirea pe mine îl apuc de guler și îl ridic în sus.

Eu: Ascultă aici prietene, de data asta doar te voi avertiza, însă data viitoare sigur vei ajunge într-un spital. De fapt, nu va mai exista o dată viitoare deoarece o să te cari de aici cu tot cu tâmpeniile tale cu care ai venit aici. Dacă măcar ai venit cu ceva în casa asta.

Bărbat: Cine ești tu să îmi spui mie ce să fac?

Eu: Sunt ăla care a aflat cât de ieftin ești să bați o femeie și ăla care te va da afară cu forța dacă nu pleci de bună voie.

Îl arunc pe pat, de unde el încearcă să se ridice, dar nu reușește.
Arată patetic și este patetic pentru că a lovit niște femei. Nu te face cu nimic mai puternic să faci asta, ba chiar scazi în ochii tuturor pentru așa ceva. Să îți exerciți puterea asupra unei femei nu te face mai puternic, ba chiar mai jalnic și patetic decât ai fost vreodată. Îmi este scârbă de asemenea persoane.

Eu: Sper că mâine, la prima oră, vei fi dispărut deja din casa asta.

Ies val-vârtej din cameră și merg în camera Yurei care stă încă pe jos plângând cu mama sa alături.
Iau unul dintre așternuturile de pe păr și îl pun în jurul corpului Yurei, după care o iau în brațe în stil mireasă.

Eu: Veți sta amândouă la mine în seara asta. Sper ca gunoiul ăsta să plece de bună voie până mâine dimineață, dacă nu îl voi ajuta eu să plece.

Pe drumul către casa mea Yura mă trage ușor de tricou pentru a-mi atrage atenția.

Yura: Nu l-ai bătut, nu? Nu vreau să ai probleme din vina mea.

Eu: Nu, nu am făcut-o, însă vreau să știi că aș intra în toate problemele posibile pentru tine. Ești cea mai bună prietenă a mea Yura, normal că aș face asta.

Se uită în jos, apoi se uită înainte și nu mai spune nimic. Pare puțin tristă și dezamăgită, însă poate doar mi se pare și poate că este din cauză că a plâns.

Dacă cineva o va mai face să plângă, mă voi asigura că persoana aia va plăti pentru fiecare lacrimă în parte vărsată de ea.

×××××

Capitol needitat, scuzați greșelile 💞
Că tot am avut chef de scris de dimineață, m-am gândit să scriu pentru că nu se știe când o voi mai face.

Mulțumesc celor care încă citesc cartea, vă ador și vă iubesc!✨💕

Scuze pentru că așteptați atât de mult după un capitol în ultimul timp...