Intrăm pe ușă, Yoora o deschide, Nam vine în urmă cu ceea ce am cumpărat de prin oraș, iar eu mă așez imediat pe canapea.
Viața este destul de bună când lenevești, dar ai ce să faci.
În spital nu puteam face nimic altceva în afară de uitatul pe fereastră, să ascult sunetele de pe holuri, să mă uit pe pereți și să mă întreb cât timp a mai trecut și cât timp mai aveam până mergeam acasă.

Yoora: Nu te bucuri că ești aici decât în locul ăla?

Dau din cap afirmativ, iar Nam îmi aduce un pahar cu suc de portocale. Aș putea să mă obișnuiesc cu asta.
Încă de când l-am văzut, gândul îmi stă doar la Yoongi. Aș vrea să o pot întreba pe Yoora, dar cred că s-au certat, deci poate că asta nu este cea mai bună idee.

Cred totuși că nu mai este supărat pe mine, altfel de ce ar fi venit să mă viziteze la spital?
Chiar dacă, dacă mă gândesc mai bine, și eu sunt supărată pe el din cauza a ceea ce a zis. Cum de a putut să creadă un afiș idiot în defavoarea mea? Oricine ar fi putut pune aia acolo, dar nu oricine spune adevărul. Oricum... nu văd care ar fi fost problema lui dacă asta chiar ar fi fost adevărat. Adică... până la urmă, noi nici nu suntem împreună.

Yoora: Nam, adu-i o pătură și telefonul ei din camera mea. Sper că l-ai pus la încărcat.

Îi aruncă o privire nimicitoare, iar el pare că nici nu mai știe unde să se ascundă. Sărăcuțul, nu îmi pot imagina cum este să fi fratele Yoorei. Poate dacă ar fi fost sora ei, i-ar fi fost mai ușor. Surorile se înțeleg mai bine decât o soră și un frate. Cel puțin asta cred eu.

Nam: L-am pus, merg să îl aduc.

O ia în sus pe scări, iar eu rămân cu Yoora. Poate că ar trebui să o întreb până la urmă? Curiozitatea mă omoară pe interior și simt că voi leșina din nou dacă nu aflu.
Dacă este o decizie bună sau nu, voi afla, printr-un fel sau altul.

Eu: Yoora, ce făcea Yoongi la spital?

Curăța cu sârguință o fereastră, dar se oprește și se uită la mine cu o sprânceană ridicată. Probabil se întreabă ce naiba m-a lovit în cap de întreb așa ceva după ce mi-a zis și ce a făcut. Însă chiar dacă Yoongi ar încerca să mă omoare, sentimentele mele pentru el nu mă lăsa să îl urăsc sau să fiu supărată pe el. Pur și simplu nu aș putea oricât de tare m-aș strădui.

Chiar dacă m-aș închide într-o peșteră din munții dintr-o țară de pe cealaltă parte a lumii, gândul meu tot la el ar sta. M-aș întreba dacă este bine, dacă a mâncat, cum se simte și dacă și lui îi este la fel de dor de mine precum îmi este mie de el.
Oare lui îi este la fel de dor de mine?

Yoora: De ce întrebi asta? Și de unde știai?

Eu: L-am văzut... și sunt doar curioasă, cred...

Yoora: Da, a fost acolo. A vrut să vadă cum te simți. Desigur că eu m-am luat de el, cum să vină să vadă cum ești l, după ce practic și el este parte din motivul leșinului tău.

Se întoarce la curățenie. De data asta lustruiește masa de sticlă din fața mea. Știu că ea poate ține la supărare indiferent cine este sau ce înșeală persoana respectivă pentru ea. Probabil pentru ea pare o prostie să ierți pe cineva uite așa doar pentru că îți este prieten sau pentru că îți place, însă eu nu sunt ca ea. Vreau să îi vorbesc, vreau să îl văd, vreau să ne împăcăm.

Sunetul și soneriei se aude în casă, iar Yoora merge să vadă cine este.
Simt cum ochii mi se umplu de lacrimi din nou. Ah, problema asta cu emoțiile mă enervează din ce în ce mai tare și începe să apară la cele mai mărunte și neînsemnate motive.
Îmi îndrept privirea către ușă și atunci îi întâlnesc privirea lui, peste umărul Yoorei ce îi tăie calea de a intra înăuntru. Îmi șterg lacrimile de la ambii ochi și privesc în altă parte.

Vreau să îl văd, dar în același timp nu vreau să îl văd. De fiecare dată când mama gândesc la el, mă gândesc că este cel pe care îl iubesc, dar îmi vin în minte și felul în care mi-a vorbit și lipsa lui de încredere în mine. De ce este viața atât de grea și nesuferită? De ce trebuie ca totul să aibă două fețe și să fie atât de greu?

Yoora: Tu ce mai vrei?

Yg: Pot, te rog, să vorbesc cu Yura? Vreau să văd cum se simte. Știu că nu a fost deloc bine ceea ce am făcut, dar îmi fac griji pentru ea.

Yoora: Ah, am crezut că ai venit să îți ceri scuze. Ei, ne poți face plăcerea de a ne vizita atunci când te vei hotărî că ești pregătit să îți ceri scuze. Paa!

Încearcă să închidă ușa, dar Yoongi o oprește cu mâna.
Îi deschide din nou și bate din picior în timp ce așteaptă să audă ce mai are de zis.
Aș vrea să pot fi ca ea. Să îi spun să își ceară scuze, iar dacă nu va vrea să o facă să pot să îi trântesc o ușă în nas, dat eu nu pot. Nu sunt așa oricât de mult aș vrea asta. Sunt varianta mea moale, care iartă prea repede și se atașează la fel de repede.

Yg: Vreau să îmi cer și scuze, dar vreau să îmi cer scuze doar de la ea, pentru că față de ea am greșit cel mai mult.

Yoora oftează apoi se dă din ușă și îl lasă să intre.
Nu sunt pregătită pentru asta! Yoora, de ce nu l-ai ținut mai mult afară? Sau chiar să nu îl fi lăsat să intre deloc.
Vine în fața mea cu pași grăbiți, dar în același timp nu prea rapizi și se așează în genunchi în fața mea.

Yg: Ești bine nu-i așa? Te simți rău? Te mai doare ceva?

Eu: S-Sunt bine, nu îți face griji.

Încerc să îi răspund cât mai rece cu putință și îi evit privirea care o caută pe a mea în continuu.
Încercă în zadar să îl rețină privirea. Oftează atunci când nu reușește.

Yg: Îmi cer scuze că te-am acuzat de ceva ce nu ai făcut și că nu te-am crezut. Am crezut un afiș pus de nu știu cine, în loc să te ascult pe tine.

Eu: Nu e nimic, cred. E ok.

Yoora închide ușa de la intrare și se îndreaptă spre nou cu mâinile în sân. Pare furioasă, sigur nu va lăsa asta să fie atât de ușor pentru Yoongi. Îmi cam este milă de el...

Yoora: Ba nu, nu e deloc ok. Asta numești tu scuză după felul în care ai vorbit cu ea? Cine te crezi? Dumnezeu ca alții să te ierte doar pentru câteva cuvinte fără valoare? Cuvintele pot fi spuse de oricine oricând, va trebui să ne demonstrezi că îți pare cu adevărat rău.

Se uită la poziția lui, apoi se luminează la față și îi oferă un zâmbet larg.
Nu prea știu ce să cred despre fața aia, dar sigur i-a venit o idee despre felul în care Yoongi ar putea să își ceară scuze. Reformulez: nu îmi cam este milă de el, ci chiar îmi este milă de el. Cunoscând-o pe Yoora, va fi ceva al naibii de greu care  îl va face pe Yoongi să regrete că a greșit.

Yoora: Poziția ta tocmai mi-a dat o idee. Că tot stai în genunchi, va trebui ca la liceu să te pui în același fel și să îți ceri scuze în fața tuturor, apoi să le spui că afișul a fost pus doar de mincinoasa de Mina.

Yg: Bine, voi face asta, dar de unde știi că Mina este cea care a făcut asta? Ar putea fi oricine altcineva.

Yoora: Ori mă asculți, ori poți pleca.

Yoongi tace și se uită la podea. Yoora pare că ar vrea sa îl omoare dacă nu face așa cum zice ea, deci Yoongi știe că este momentul să tacă și să facă cum zice ea.

Yoora: Așa. Să nu crezi totuși că asta e tot, va trebui să fi sclavul ei toată săptămâna. Biata Yura este slăbită după incidentele recente și are nevoie de cineva care să o ajute. Vei face totul pentru ea fie că îți cere sau nu, dar ai grijă ce altceva faci pe lângă servicii, pentru că data viitoare când te vei întâlni cu mine, îți promit că o să o încasezi în caz de așa ceva.

Ce să facă? Nu mai este mult din săptămână, mai sunt doar patru zile, dar chiar și aceste patru zile petrecute în compania permanentă a lui Yoongi, mă fac să vreau să mă arunc de la etaj.
El dă din cap afirmativ cu un zâmbet întipărit pe față. Poate că pe el îl bucură, dar bucuria și supărarea mea s-au combinat în asemenea fel încât s-au transformat în teamă.
Îmi este teamă să rămân singură cu el, în special în starea mea emoțională. Cine știe ce prostii pot ajunge să scot pe gură?
Tresar la auzul soneriei. Din nou?

Yoora: Merg să văd cine e.

Deschide ușa și în pragul ei stă Jimin. Nu pare prea fericit. Mă bucur să îl văd după atât timp. Vânătăile și rănile de pe fața lui au cam dispărut, mă bucură asta.

Yoora: Altul? Ce naiba este cu voi? Aveți cu toții întâlnire la mine acasă? Cine mai urmează să vină? Mina?

Jimin: Foarte amuzant, dar am o întrebare? Ce treabă aveți cu Mina? De ce ai bătut-o?

Yoora: Wow, amorezatul a venit să îi facă dreptate iubitei sale... atât de dulce încât îmi vine greață.

Presimt că se vor certa... din nou.

×××××

Capitol needitat, scuzați greșelile 💞