- Buna ziua! ii salut politicos.

- Buna. Tu esti Stacy? ma intreaba doamna.

-Eu sunt Kecy!o corectez.  Am venit in vizita la Kim.

Doamna se indreapta spre Kim. Il ia in brate. Kim incearca sa se ridice si geme de durere. Eu ies subtil afara si il las singur cu parintii lui.

Kim POV :

Ea e.... imposibil de inteles. Cred ca simt ceva pentru ea, cu toate ca am fost injunghiat pentru ea. Astazi... nu stiu exact ce s-a intamplat. Am tras-o pe Kecy din fata taxiului si peste o clipa vad in ceata. Cand ma trezesc sunt intr-o camera din cafenea cu o chelnerita langa mine, care imi pune o tona de servetele pe umar. Imi duc mana la umar si urlu cu toata puterea.

- Nu pune mana! imi spune chelnerita.

- Ce am patit? Si unde e Kecy?

- Kecy... pai.... ea a plecat .... hm.... la farmacie pentru tine.

- Ce am la umar?

- A... o rana urata...da... foarte urata!

Imi pun din nou mana pe ,,rana" si simt ca e ca o gaura adanca in umar.

- Ce mi-a facut asta? o intreb.

- A.... un glont! Au venit teroristi prin zona! imi spune ea nu tocmai convinsa de ceea ce zice.

- Poftim? Teroristi? Ah... umarul meu...

- Nu-l mai atinge sa nu se infecteze zona. Si... stai aici cat timp ma duc la clienti. Apropo, eu sunt Angela!

- Eu Kim.

Domnisoara chelnerita ( care e cam de aceeasi varsta cu mine..) se intoarce in cafenea , iar eu ma tot gandesc la Kecy.  Peste ceva mai mult timp, Kecy vine si ma duce cu autobuzul acasa. Sunt surprins ca are atata grija de mine. Imi aduce haine curate, imi gateste ( nu chiar excelent, dar comestibil) .

   Cand ea pleaca, vin parintii mei acasa. Cum sa le explic ca in aceasta saptamana cat au lipsit am fost operat si acum impuscat?

   Mama vine la mine si ma imbratiseaza. Kecy pleaca repede ( si nu o judec pentru ca parintii ar da vina pe ea pentru ce am patit). Incerc sa ma ridic, dar ma doare umarul de mor! Fac un mare efort sa ma ridic de pe canapea. Tata vine si ma bate peste umar. Fix peste cel ranit. Care erau sansele? Imi scapa un geamat de durere.

- Kim, est bine? ma intreaba mama.

A... nu. Nu sunt! Ametesc repede si ma asez pe canapea. Ii speriu putin pe parinti ( poate pentru ca tot gem de durere si ma misc incet ca un batranel). Mama se pune langa mine si ma priveste cu atentie. Ma uit sa vad daca mi-am patat hainele cu sange. Si da... pe umar dupa ce tata m-a batut taaare.

- A... am o febra musculara... doar atat! le spun.

Mama se calmeaza si merge in camera ei. Tata se apropie de bucatarie si vede supa facuta de Kecy.

- Ai gatit? ma intreaba tata.

- Daaaa.... nu mi-a cam iesit.

Noroc ca Kecy nu gateste asa de bine.... Tata si-ar fi dat seama ca nu eu am gatit ( pt. ca nu stiu sa gatesc) daca era supa buna.

- Ai dreptate. Ii trebuie niste sare...

Ok... tata....Cum spui tu....

Stai putin... cum de parintii nu stiu ca am fost operat? Diriginta mi-a sunat parintii.. sau doctorul...

Ah.. stai! Paintii mei poate ca de obicei nu raspund la telefon si au anuntat-o pe bunica. Da... si tata nu prea raspunde cand il suna bunica... deci... va trebui sa ma duc la ea sa o linistesc ca sunt bine.

- Mama, tata, plec de acasa! urlu tare prin casa, imi iau jacheta si ies pe usa.

Lor nu le prea pasa de mine... deci profit de asta!  Ajung  cu taxiul pana la bunica acasa. Ea e foare fericita sa ma vada... asa... viu :))) da... ma tine putin la povesti, apoi ma intorc acasa. Nu pot sa ma duc altundeva pentru ca.. nu mai pot umbla de la durerea din sold si de la umar. Ajung acasa, imi iau pe ascund tifon, plasturi... bla bla si alte unguiente de la doctor. Ma inchid in camera si ma pansez la umar. Tip de mai multe ori, dar nimeni nu ma baga in seama. Imi suna telefonul.

- Alo? raspund.

- Ai avut noroc, pustiule! aud o voce de barbat.

- Cine e la telefon? intreb

Ma uit la apel... si e telefonul lui Kecy.

- Sa-i urez An Nou fericit! Pana aunci o crut...  Ajut-o sa nu se sinucida... ok? Eu trebuie sa fac onorurile!

- Cine e la telefon??  intreb inca o data mai nervos.

- Eu. aud vocea lui Kecy. De ce tipi?

- Kecy?

Kecy POV :

  Trec pe la cafenea, iar Angela ma ia la intrebari in pauza ei de lucru.

- Ce... de ce.... ce s-

- Nimic. o intrerup. Nu e important!

- Serios? ridica o spranceana. Cum o sa-i explici lui Kim daca mie nu poti?

- L-am mintit. Si...trebuie sa iti spun ceva...

- Ce?

- Tomas.. m-a...

- Rapit? Impiscat? Ce??

Ii arat cu un deget buzele mele.

- Oh... ce netrebnic! Obraznic! spune Angela.

Ma ia in brate. Ok... nu plang pentru asta! Incerc sa uit momentul. Dar o lacrima mi se scurge... si nu pentru sarut, ci pentru faptul ca o sa mor peste cateva zile.

- Gata... a trecut! ma alina ea.

- Nu-i asta! o imping de langa mine si ma indepartez.

In sertarele din apropiere sunt tacamuri. Iau incet un cutit. Vreau sa ma sinucid! Mai bine mor de cat sa fiu tortuata de Erick, apoi omorata . Nu e  ca si cum Nick m-ar duce in Sala de tortura... Erick e... un animal! Si daca o sa ma hinuie pentru Tomas... atunci... sigur nu o sa fiu trasa de par sau sugrumata.. ci ceva muuult mai crud si mai nemilos!

Imi apropiu cutitul de incheiura mainii si zgariu usor, incat imi curge sange. Imi tremura mainile. Nu aud niciun semn de viata de la Angela. Vreau a ma intorc, dar cineva vine din spatele meu si isi pune mana la gura mea. Scap cutitul din mana si mai las o lacrima sa cada. O picatura calda imi cade pe incheietra si ma ustura.

- Nu nu! Nu vei muri de propria mana! aud vocea lui Erick. E treaba mea sa te omor, dar inainte trebuie sa ma si distrez putin!

Eu incep sa plang. El imi ridica mana si sterge putin sangele de la incheietura . Yuuuu! Ce scarbos!!!!

- Ai un sange dulce!

Mi-a gustat sangele.... ce nebun!  Inca imi tine mana la gura. Il musc, apoi ma aplec dupa cutit. Cum ma intorc, a disparut. Angela intra pe usa. Tin cutitul spre ea.

- Kecy... ce faci?

- Eu...el....Ah! urlu si bat din picior neroasa.

- Si... te-ai taiat la mana? De ce?

- Sa mor! De aia! tip nervoasa la ea si plec.

Ajung acasa si... il sun pe Kim. Vocea lui ma calmeaza....

- Alo? ii aud vocea.

Firul se intrerupe...

- Cine e la telefon?? il aud pe Kim urland super nervos.

- Eu. raspund. De ce tipi?

- Kecy? E langa tine taximetristul ala, ca jur ca o sa il-

- Kim! il intrerup. Nu e nimeni langa mine. De ce intrebi?

- L-am auzit... si mi-a spus ca.... ( se balbaie Kim)

- Te-a sunat??? il intreb speriata.

- Vrei sa te sinucizi? ma intreaba brusc.

-Eu... nu ...

- Kecy!!! Cine era taximetristul ala??? I-ai spus tatalui tau ca vrea sa te omoare?

Da...  tata ar innebuni , da.. e politist, dar nu trebuie sa afle de spioni, deci...

- Sa ma... omoare? inghit in sec. Despre ce vorbesti?

- Hai nu te preface! M-a costat un glont pentru tine!!!

Vocea lui e foarte ... nervoasa si ... rea. Parca nu e el la telefon.

- Glont??? Te-a mai impuscat??? intreb panicata.

- Sa ma mai impuste? Nu... 

Aud un scartait de usa si legatura telefonica se intrerupe.

- Kim? Kim, esti bine?

Telefonul e inchis.

Kim POV :

Parintii mei intra brusc in camera si inchid repede telefonul. Imi vad medicamentele , tifonu, tot pe pat. Ei se uita speriati la mine. Cred ca au  venit de la cum am tipat.

- Kim... ce vorbesti acolo? intreaba mama.

- Si ce-s cu astea ? intreaba tata.

- A... nu v-a spus bunica? Diriginta? Doctorul ?spun.

- Doctorul? intreaba mama mai uimita. Ce doctor? Si ce ai patit?

- A...cat timp ati fost plecati...pai...

Ce a le spun? Am fost si injunghiat si impuscat! Nu o a ma lase sa merg de revelion cu colegii la cabana lui Jimy.

Tata se uita pe telefon sa vada apelurile nepreluate.

- Nu m-a sunat nimeni! spun ambii deodata.

- Aha.... pai....

Spune!

Minte!

Doar..fa ceva... sa nu taci!

- Am dat o petrecere aici si... un coleg s-a accidentat si...l-am adus in camera mea sa il pansez.

Hi hi... sper sa ma creada!

- Petrecere? Tu ai dat o petrecere? intreaba mama surprinsa.

Da... eu nu ma dau in vant dupa petreceri...si de aia e asa uimita mama!

- Da...

Ei 2 se uita suparati la mine. Ce e? Nu am spart nimic!

Mama iese din camea si tipa tare.

- Kiiiiiim! Ce ai facut cu usaaaaaaa?!!!!!!!!!

Ups... da.. pe asta am spart-o.

- A... hi hi...pai...opa..(.incep sa rad)

- Kim, sa nu iti mai chemi colegii aici! ordona tata.

- Bine..

Imi las capul jos. Primesc un mesaj.

Kecy: Esti bine?

Raspund: Da.. parintii au vazut usa de la toaleta... si ...acuma ma cearta
.
Kecy: Oh... ce bine! Am crezut ca ai patit ceva! Sa ai grija de tine, ok?

Raspund : Ok! ♡♡

Imi trag o palma peste frunte. De ce am pus inimioare?? Oh... nu mai gandi cu inima, Kim! Creierul meu cred ca a iesit in vacanta.

Tata inca e langa mine. Nici nu am observat. Raman intepenit.

- Ce faci? ma intreaba.

- Mesaje... scriu...

El rade si ma bate peste umar ( ala ranit... logic!) . Ah.. vreau sa-i dau una in cap! Hai sa il împușc, sa scot glontul, apoi sa vada ce fain ii sa fii lovit acolo!!!

Kecy POV :

O sun pe Angela.

- Alo?

- Kecy, trebuie sa mergem maine la secretara!imi spune Angela.

- De ce?

- O sa ne dea cica niste informati ....da... Si... vreau sa te intreb, ce s-a intamllat in biroul secretarei acum cateva zile?? De ce l-ai tras pe Justin si m-ai parasit acolo? Justin transmitea o informatie importanta!

- A... hi hi... pai ....( si eu la fel!!) Vroiam sa il intreb unde e Nick.

-Aham... Bine. Ne intalnim maine la 2 ?

- Ok.

Dorm cam agitat. Il tot visez pe Erick cum ma urmreste peste tot, apoi ma rapeste pe mine si pe Tomas. Ma trezesc din somn si tip inspaimantata. Mama vine la mine si ma linisteste. Chestia asta se repeta de 5 ori, pana vine dimineata. Ma asez la masa.

- Scmpo, nu vrei o cafea? ma inteaba mama.

Da.. aproape adorm pe masa. Am niste cearcane imense. Dau din cap si mama îmi aduce o cafeluta mica cu frisca. Tot nu imi revin. Se trezeste si tata si vine in bcatarie.

- Uau! Nu ai dormit prea bine!spune tata.

Uaaaau! Nu stiam asta! Hahaha....

- Haham... spune mama, iar el isi cere scuze.

- Kecy, maine mergi cu colegii. Sa te culci devreme astazi!

- Bine tata!

Of...ma pun inapoi in pat, dar nu pot dormi. Ma uit la ceas. E 12 deja? Of... trebuie sa ma i talnesc cu Angela peste 2 ore! Fac repede un dus rece, ma imbrac si ies din casa. Ne intalnim la agentie ( aia de selectie). Intram in biroul secretarei.

- Buna , fetelor! ne spune cu un zambet mare pe fata.

Nu am mai vazut-o asa de fericita.

- Bun... deci trebuie sa va spun ca veti urma o scoala de spioni pe langa liceu. Orarul e de la 18  la 24 seara.

- Seara? intreb.

- Da... sau... puteti de la 24 la 6. Cum vreti?

O privesc pe Angela. Ea da din umeri. Nici eu nu stiu. Pe de-o parte as vrea seara ca sa pot dormi, dar nu pot sa lipsesc in fiecare seara de acasa... ar fii dubios, iar dimineata ar fi pe de-o parte ok, adică nu stiu parintii ca lipsesc, numai ca cand dorm?

- Dimineata? o intreb pe Angela.

Pentru ea ar fi ok si seara pt. ca nu are parinti.

- Bine. Seara sa fie! Domnisoara Carla, de cand incepe scoala?intreaba Angela.

- Aham... doamna Carla! o corecteaza si ne arata inelul ei de logodna.

- Oooo! Ce draguuuuut! spun eu si Angela la unison. Felicitari!

- Multumesc! Sper sa vina si randul vostru odata!

- Si... mai aveti ceva de spus? intreb. Scoala are reguli despre imbracaminte sau...altceva?

- Nu. Si... sa nu va uitati cardul de spion! Asta e singurul lucru important!

- Ce trebuie sa ne aducem? Caiete?

Doamna Carla incepe sa rada.

- Caiete?? Nu... doar cardul. Ve-ti vedea cum e! Va urez succes!

Angela se intoarce la cafenea, iar eu ma duc acasa. In fata blocului o vad pe Sofi.

-Buna, Kecy. L-ai ma vazut pe Erick?

- Nu . o mint.

- Uf... sper ca te ta lase in pace!

Si eu...!!

....Ma suna Mary. Ne intalnim sa cumparam mancare pentru cabana. Seara, imi fac bagajul. Voi fi plecata de acasa doar 5 zile! Ce se poate intampla? Nu stiu.... poate o probabilitate mica de 100% sa ma omoare Erick, dar nu-mi fac griji... adica... spre sa vina Harap Alb cu un pegasus sa ma salveze. Sper... astept.

- Distractie placuta, scumpo! imi face cu mana tata.

Ii imbratisez pe fiecare: pe mama, apoi pe tata. Vars pe ascuns o lacrima. Da... ma voi distra la maxim inainte sa mor... Super !