8:"Reducem din tensiune."
"What the concious mind can't recognize, the heart might know."
Am inspirat mirosul placut ce se invartea in jurul simturilor mele olfactive iar si iar. Parul ei era atat de moale si avea un miros pe care nu-l puteam descrie in cuvinte. Asta nu pentru ca era vreun analfabet incompetent, ci pentru ca nu mai intalnisem asa ceva pana cum. Nu era un miros familiar pentru mine si mi-am dat seama cat de trist as fi fost daca as fi trecut prin viata asta fara sa simt asa ceva.
I-am sarutat usor pielea gatului si mi-am desprins bratele din jurul ei incercand sa nu o trezesc. Ochii mi-au zburat inapoi spre trupul ei micut invelit doar pe jumatate si am zambit ca un idiot cand i-am vazut picioarele goale si dezvelite. Erau atat de mici si perfecte.
Dupa ce mi-am ales hainele si cravata pentru ziua de azi, am facut un dus rapid si mi-am periat dintii. Deja era tarziu si sub nicio forma nu as fi intarziat la firma tocmai eu. Ce pretentii sa mai am de la angajatii mei daca seful lor intarzie ca un adolescent adormit?
Mi-am imbracat repede hainele si am strans sireturile pantofilor, cautanad apoi telefonul lui Juliet pentru a-i lua numarul. L-am gasit pe fotoliu si l-am deblocat formand repede propriul numar; am apelat si imediat ce mi-am simtit telefonul vibrand am respins apelul si am memorat imediat numarul. Privirea mi-a fulgerat rapid spre Juliet si nu se miscase din pozitia in care o lasasem, dar ii puteam sesiza usor pieptul miscandu-se datorita respiratiei sale.
I-am pus telefonul pe noptiera din dreptul ei si m-am aplecat usor pe vine, eliberandu-i chipul frumos. Sentimentul de vinovatie m-a cuprins din nou si am oftat, sarutandu-i usor buzele si ridicandu-ma.
Usa de la intrare s-a inchis in urma mea si m-am urcat imediat in Jaguarul meu. Facusem o statistica ce imi dovedea ca zilele in care mergeam cu Aston Martin-ul erau din start zile groaznice. Ei bine, da; eram si o muiere superstitioasa acum.
Am pufnit ofuscat si am accelerat dand drumul si la muzica fiindca, drace...nu stiam ce avea sa urmeze cand o sa vin acasa si pentru un anume motiv, eram foarte curios sa vad ce o sa se intample.
~~~
"Deci veniti maine la noi, da?" Mike vorbi spre mine cu un zambet plin de sperantape fata. Rahat, uitasem complet si cearta cu Juliet a cazut mai prost decat am crezut initial. Zambetul lui pali cand vazu ca ezit sa-i raspund. De ce il adusese Louis de la gradinita aici si nu-l lasase direct acasa?!
"Mi-ai promis, amice!" Ma acuza trist si am oftat ciufulindu-i parul.
"Stiu, stiu. O sa te vizitez." Am zambit increzator.
"Cu July, nu?" Insista ridicandu-si indexul spre mine.
"Desigur, stiu ca pe ea vrei sa o vezi nu pe mine." Am ras si l-am privit pe Louis iesind din biroul lui cu jacheta lui Mike atarnandu-i pe mana. Pustiul ranji vinovat si isi imbraca jacheta pe care i-o intinse aiuritul sau de tata. Cu riscul de a ma repeta, inca nu-mi pot reveni din socul de a-l vedea pe Louis tata.
"Ce?" Louis intreba cand imi vazu zambetul de pe fata. "Ce a mai zis de data asta?" Privi ingrijorat spre mine si spre piciul care ii scoase limba iritat.
"M-am asigurat ca vine maine la noi si nu ne da teapa!" Mike ii explica si ne lasa cu gura cascata pe amandoi. Pustiul e din ce in ce mai perspicace, e clar ca seamana cu mama lui
"Va asteptam maine pe la noi atunci!" Rase Louis si il salta in bratele lui pe Mike. Am aprobat din cap si le-am facut cu mana in timp ce imi incheiam sacoul.
"Pa, amice!" Piciul se rasuci in bratele tatalui sau si ajunse cu fata spre mine fluturandu-si mana. Am zambit si i-am facut si eu cu mana urcand in lift.
Drumul spre casa a fost incredibil de scurt si asta probabil pentru ca aveam acolo pe cineva pe care nu stiam cum ar fi mai bine sa o abordez. Am pierdut de mult numaratoarea la cat am tot oftat in ultima perioada si am ajuns in fata vilei iesind din masina.
Am tastat rapid codul de securitate si am inchis usa usor in urma mea. Mi-am strans ochii instant cand am auzit galagie venind din living si planul mea de a-i mai lasa putin timp de gandire s-a spulberat.
I-am auzit rasul dulce si m-am descaltat apropiindu-ma de sursa zgomotului.
"Semanati atat de bine!" Rasufa uimita si l-am observat pentru prima data pe Collin langa ea pe canapea. De ce nu-mi spusese ca vine sa stea cu Juliet? Doar vorbisem cu el astazi.
"Stiu, toata lumea ne spune asta inca de cand eram mici!" Collin rase. "Multi ne credeau gemeni." Adauga si ii arata altceva pe telefon.
"Cred ca sunteti doua persoane foarte diferite... Semanati mult, dar pareti sa fiti la doi poli opusi." Juliet vorbi incep si privi spre telefonul fratelui meu. A stat rezemat de peretele interios al livingului facandu-ma nevazut. Nu voiam neaparat sa trag cu urechea, dar nu eram sigur ca Juliet o sa vrea sa vorbeasca cu mine prea curand si cu ocazia asta puteam sa aud si eu o mica parte din gandurile ei.
"Ce vrei sa spui?" Confuzia mea i-a fost pasat imediat lui Collin si asta nu ma mira deloc. Eram frati pana la urma.
"Pari o persoana mult mai calma si docila. Harry e..." Gesticula neajutorata si mi-am ridicat sprancenele intrigat.
"E...altfel. Se aprinde mai usor, mie personal nu-mi pari o persoana care se aprinde usor." Explica intr-un final si mi-am scuturat capul dandu-i dreptate in sinea mea. Collin avea personalitatea mamei de la A la Z. Era varianta masculina a Angelei Styles, avand o rabdare si o calmitate greu de clintit. Dar desigur ca nu aveam de cand sa recunosc treaba asta.
"Poate este el putin mai vijelios asa, dar este o persoana cum rar intalnesti. Nu-l cunosti de mult timp, dar iti pot garanta ca nu o sa te lase niciodata la nevoie si o sa te sustina cu toata puterea lui. E foarte dragastos in adancul lui." Am zambit usor auzindu-i cuvintele fratelui meu multumindu-i in soapta.
Juliet doar aproba din cap si privi din nou spre telefon. Mi-am dat seama ca ii arata niste poze si erau probabil cele cu noi de cand eram mici. Collin se intinse si isi lua paharul ducandu-l la gura in timp ce o privea.
Ea izbucni in ras si ii arata si lui imaginea de pe ecran privindu-l curioasa.
"Am avut parul putin mai lung dintotdeauna si mama si-a dorit mereu o fata, asa ca ne mai impletea parul cand se plictisea!" Collin facu un rezumat rapid, iar eu mi-am simtit ochii marindu-se. Nu pot sa cred ca ii aratase hidosenia aia de poza. Era o poza cu noi doi dezbracati la plaja si, de parca asta nu ar fi fost de ajuns, mai avea si codite impletite. De ce dracu' ar tine asa ceva in telefon? Tradatorul ala nu stie cum sa-mi compromita cariera mai repede.
"Harry uraste poza asta, dar mama o adora. Imi si amintesc cum a venit si ne-a pupat si ne-a zis 'fetitele mele'." Juliet rase zgomotos si Collin o urma imediat. Am zambit din nou amintindu-mi cat ii placea mamei poza aia si nici pana la varsta asta nu am inteles de ce o tampenie de genul putea insemna atat de mult pentru ea.
Am decis ca e momentul sa-mi fac si eu aparitia si sa nu ma mai ascund in propria casa, asa ca am pasit pana cand am ajuns in fata lor.
"Cand ai intrat? Nici nu te-am auzit!" Ma privi Collin ca pe o fantoma si am ridicat din umeri bagandu-mi mainile in buzunar.
"E casa mea, am codul de la securitate deci pot intra oricand doresc."
Juliet ma privi putin tematoare si se gandea probabil ca am venit sa fac iar o scena si sa lovesc pe aici. Speram din tot sufletul sa nu-i fi spus si lui Collin de micul nostru incident, nu aveam chef de dat explicatii in momentul asta.
"Acum ca ai ajuns, va trebui sa plec." Collin isi privi ceasul de la mana. "Am ceva treaba, dar daca mai aveti nevoie de mine, ma puteti suna." Zambi spre Juliet si mi-am inclestat dintii. De ce zambea el spre iubita mea? Poate ca eram intr-o mica cearta, dar asta nu inseamna ca ii poate zambi asa evident. Si de fata cu mine.
"Mhmm, merci ca ai stat cu mine azi." Ea mi-o lua inainte si se ridica sa-i sarute obrazul. Micutul meu frate imi facu cu ochiul malefic si ii freca putin spatele. Si cand spun "putin", a fost chiar putin fiindca altfel nu ar fi iesit pe usa cu capul pe umeri.
"Mai vorbim noi!" Ranji Collin spre mine si iesi imediat inainte sa-l iau la suturi.
Am observat si tinuta lui Juliet si desi parea una simpla la prima vedere, arata atat de complex in ea. Nu purta decat o pereche de pantaloni scurti negri si o bluza gri, sport cu maneci lungi care ii dezvelea un umar. Din nou, nu purta sutien pentru ca nu vazusem vreo bretea.
Hainele erau obisnuite, dar o faceau sa arate atat de bine prin simplitatea ei.
Ea se indrepta spre scari fara sa ma priveasca si am decis ca e momentul sa actionez. Eram barbat pana la urma urmei si daca trebuie sa fac eu primul pas, fie.
"Juliet..." Am inceput nestiind ce ar trebui sa spun mai departe. Se intoarse cu o privire usor tematoare spre mine.
"Imi pare rau, Juliet. Chiar nu am vrut sa ma enervez asa..." Am spus si m-am indreptat spre ea, bucuros de faptul ca nu a fugit de langa mine cand am ajuns mai aproape.
"E in regula..." Spuse usor. Normal ca nu era in regula, dar in situatia de fata probabil nu avea ce altceva sa spuna. Mi-am intins bratul si i-am atins incheietura libera acum pentru ca isi ridicase o maneca pana la cot.
"Stiu ca am exagerat si nu-ti poti inchipui cat de rau imi pare. Nu vreau ca tu sa ma vezi asa." Mi-am permis sa ma apropii si mai tare si am cuprins-o in bratele mele. Suspina usor si imi cuprinse gatul cu bratele in timp ce o ridicasem in brate.
"Nu voiam sa tip si sa fiu agresiv, doar imi facusem griji." M-am scuzat din nou, miscandu-mi usor mainile pe spatele ei micut.
"Inteleg. E doar dificil pentru mine sa-i dau tot timpul raportul cuiva. Nu am fost invatata asa..." Vorbi in scobitura gatului meu si am oftat aproband din cap intr-un final. Poate ca am fost totusi prea insistent si ar trebui sa o mai slabesc putin cu toate presiunile astea care nu sunt necesare.
Mi-am miscat picioarele spre canapea si m-am asezat, tragand-o in poala mea. Isi trase nasul umed si mi-am simtit vinovatia lovindu-ma peste fata. Nu plangea cu adevarat, dar erau mici lacrimi enervante in colturile ochilor ei care voiam sa dispara imediat. Dar nu aveam de gand sa o fortez sa faca si asta, era pana la urma o reactie naturala si chiar involuntara pentru unii.
Nu stiu cat timp am stat acolo imbratisati tacuti. Tot ce faceam era sa-i ating fin pielea coapselor si a gatului. Capul ei era inca sprijinit intre umarul si gatul meu si micile rasuflari care se loveau de pielea mea ma electrizau pana in varful degetelor. Am lasat de-o parte faptul ca eram inca in costumul meu de munca (un costum extrem de scump, dar la dracu' cu el; aveam atatea si atatea) care era probabil sifonat in mare stil si am simtit-o miscandu-se un pic peste mine.
Desigur ca si tovarasul meu de jos a simtit aia si in cateva secunde a hotarat sa se bage si el in seama. Si cum altfel decat trezindu-se mare si monstruos intre trupurile noastre.
Juliet simti imediat presiunea care apasa acum intre picioarele ei si isi indrepta privirea spre mine muscandu-si buza de jos si zambind usor retinuta.
"Toata tnsiunea aia a venit cu anumite consecinte." Am zis privind spre poala mea si ea scoase un sunet care a trimis unde de soc spre corpul meu.
"Ce-ar fi sa...reducem putin din tensiune? Ce zici?" Ranji sexy cu o privire seducatoare.
Dumnezeu sa o binecuvanteze pentru vorbele ei.
Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top