"There's nothing half so sweet in life as young's love dream."

"Iartă-ma ca mă holbez, dar ochii tai sunt magnifici!" Toată ziua am fost complimentata de Daisy și întreg personalul. Începeam să mă întreb dacă o facveua pentru ca așa simțeau sau le-a impous Harry.

Speram să fie prima variantă.

"Cine are ochii așa în familia ta?" Zâmbetul de pe buzele mele pieri la auzul cuvintelor ei. Mi-am dat seama ca oricat de mult încercam sa-mi neg trecutul și să resping orice fir ce se putea lega de el, nu puteam să fug pentru totdeauna.

"Bunica mea. Singura cu ochii albastri din familie." Am spus privind fix în oglindă și găsind o variantă extrem de diferită a persoanei mele. Când visai tu, draga Juliet, să ajungi aici?

"Cred ca ai fost foarte norocoasă să te naști cu darul asta din partea ei." Zâmbi Daisy fascinata spre mine și am încercat sa-i oglindesc starea de spirit deși nu prea-mi iesea.

Mi-am amintit vag ca bunica nu se comporta mai frumos cu mine decât mo făceau ceilalți. De fapt, nu-mi aminteam să se fi purtat cineva cu mine de parcă aș fi fost o prințesă. În familia mea era mai rece decât în Alaska și nu aveam niciodată dreptul de a comenta sau reproșa ceva cuiva.

"Începem?"

Am clipit buimăcită și am aterizat cu picioarele înapoi pe Pământ când vocea lui Lucas se auzi la o intensitate mare. Avea un motiv pentru care țipa sau așa vorbea el?

"Machiajul tău e gata. Poți să te duci sa-ti alegi hainele."

"Merci mult, ești cea mai tare!" Am laudat-o eu mândră și își clătina capul cu un zambet mic pe buze și îmi strânse mâna dragastoasa.

"Îmi fac meseria doar."

Modestia ei era de o drăgălășenie enormă și i-am mai mulțumit o dată înainte să mă îndrept spre paravan. Mi-am învârtit privirea în tot studioul în căutarea lui Harry și chiar în momentul în care voiam sa-i întreb pe ceilalți dacă l-au văzut, ușa se deschise.

Harry îmi zâmbi imediat ce ma văzu și veni spre mine cu mâna întinsă. Am prins-o imediat și ma răsuci intr-o piruetă elegantă.

"Cum de ești așa de bine dispus?" Am ridicat sceptica o sprânceană.

"Un bărbat nu are voie să fie mândru de iubita lui?" Mârâi suav în urechea mea și am chicotit lipindu-si nasul de umărul lui.

"Harry! Mai știi de ce ai adus-o pe July azi aici?" Lucas striga din nou și ne-am întors amandoi spre el. Ns privi urât pe amandoi și am început să chicotim.

"Ce o să porți?"

"Uhm..." Am deschis gura amețită de întrebarea lui spontană. De ce nu-mi dădusem seama până acum ca nu avea sa-mi facă poze așa?!

"Cred ca am eu o idee." Glăsui Harry. M-am uitat intrigată la el și îmi facu semn spre peretele pliant. Nu-mi dădeam seama exact de hainele de pe umerașe, dar nu părea nimic extravagant.

Am impins ușor umerașele metalice și brusc mi-am dat seama de un lucru. Vedeta acestei ședințe foto nu eram eu, ci burta mea. Care trebuia să fie evidențiază cât mai bine cu putință. Dacă aș era un shooting nud, ieșeam direct prin perete din locul asta.

O cămașă albă, subțire a cauzat de pe umeraș când l-am ridicat și mi s-a părut extrem de cunoscută. Harry îmi înconjura talia cu bratul și imi observa curiozitatea.

"Asta e a ta?" M-am încruntat ușor.

"Doar nu credeai ca te laș să porți orice haine, nu?" Sprânceana lui stânga se arcui ușor și am ridicat din umeri simplu.

"Nu trebuie să te simti stânjenita în niciun fel. O să rămânem doar eu și Lucas aici și crede-ma, el o sa faca poze si o să taca. Atât." Promise el ușor și se apleca să mă sărute scurt. Mult prea scurt.

Harry pleca să discute "ultimele amănunte" cu Lucas și m-am dat după paravan pentru a mă schimba și cu ocazia asta mi-am luat și alte încălțări. Am tras pe mine cămașa lui Harry și deja mă simțeam incomod să nu port decât o pereche minusculă de bikini, dar i-am urmat sfatul și m-am conformat.

Am încălțat o pereche de platforme negre, dintr-o piele lucioasă și mi-am încheiat câtiva nasturi. Am privit scurt spre Harry care avea un zambet ambiguu pe față și arăta impecabil cu mâna aia în buzunar.

Bărbatul asta știe măcar cât de atrăgător e?!

Am oftat și m-am îndreptat spre ei. Cu cât terminam mai repede, cu atât mai bine. Mă simțeam obosită și voiam doar să stau în pat și să mă uit la un film. Cu el. Îl voiam și pe el lângă mine.

"Sunt gata!" Am spus când am ajung lângă ei și am lovit cu tocul pantofului în parchetul lucios.

"Perfect! Du-te, te rog, în fața panoului."

"Okay."

Harry se retrase discret cand m-am îndreptat spre imensitatea albă și Lucas deja umbla la obiectivul aparatului.

"În regulă! Acum tot ce trebuie să faci este să fii tu. Noi nu suntem aici, ești doar tu și copilul tau. Atinge-ti burtă, ofera-mi un profil, du-ti o mâna în păr, totul este la latitudinea ta. Aici nu ai cum să dai greș." Explică el dezinteresat și am acumulat informația reușind să ma relaxez.

"O sa-ti dau și un scaun pe care îl poți folosi, dar acum aș vrea să facem câteva stând în picioare. Și desfa-ti toți nasturii camasii." Adaugă el și am înghițit în sec făcând exact ce-mi spune.

Îmi tot repetam în gând ca e un profesionist și nu vreun fel de obsedat sexual. Și cu siguranță Harry nu l-ar fi lăsat sa mă dezbrace așa dacă nu avea încredere în abilitățile lui de fotograf.

I-am simțit lui Harry privirea pe mine cât mi-am descheiat nasturii și am sesizat fugitiv marul lui Adam fiind foarte activ. Ochii lui s-au mărit subtil când cămașa imi descoperi întreg abdomenul și ascundea acum doar lateralele sânilor. Încercam din rasouteri să nu fac mișcări bruște pentru ca nu voiam să am sfârcuirile la vedere.

"Acum, July, demonstreaza-mi ca ai puțină fantezie. Corpul deja te ajuta." Îmi ceru Lucas și am aprobat din cap.

Următoarele zeci de minute le-am petrecut în fața unui aparat de fotografiat, pentru prima oara în viața mea. La început Lucas mă ghida și îmi dădea mici sugestii, asta până cand s-a oprit brusc și am continuat să fac exact ce-mi trecea mie prin cap.

M-am imaginat pe o câmpie străvezie, ținând un copil de mana, dar nu astiam ce este exact. Îi vedeam buclele ciocolatii, dar nu reuseam sa-i disting chipul. Ecouri erau auzite de pretutindeni și nu mă puteam concentra le vocea micul imger ca sa-i disting sexul.

Reușeam să țin pasul cu îngerul neastâmpărat și am alergat după el până am ajuns intr-un lan de maci. Erau surprinzător de mari, dar nu aveam timp să analizez genetica plantelor. Cum putea un strumf atât de mic să fie atât de ager și rapid?

Sau poate erau ei cea vinovată și ar fi trebuit să mai dau o tură pe la sala din când în când.

"Sublim, July! Ești de-a dreptul incredibila!" Lucas striga ascuțit și mi-am întors capul spre el care avea acum un zambet enorm pe buze.

"Vrei să vii să le vezi?" Propuse el și Harry zbura intr-o fracțiune de secundă la dreapta lui. Am chicotit când am văzut cât e de nerăbdător.

"Nu, vreau să fie surpriză! Mă duc să mă schimb!" Le-am transmis zâmbind și deja nu mai aveam cu cine discuta. Amandoi se uitau la pozele alea ca la cea mai mare minune a lumii și asta ori însemna ca am dat-o rău în bară și o să rada mult timp pe seama mea, ori chiar a ieșit ceva decent măcar.

Mi-am scos cămașa repede pe brațe și mi-am luat hainele pe care le-am purtat înainte de shooting, apoi mi-am trecut degetele de câteva ori prin păr.

Speram să plecam imediat ce termin eu, dar Harry m-a mai ținut încă vreo zece minute pentru ca nu voia ca Lucas să șteargă niciuna din pozele făcute astăzi, pe motiv ca va alege el mai târziu ce îi place cel mai mult și ce nu pentru ca nu se putea hotărî în acel moment.

În momentul în care am intrat în mașină și am auzit Flashlight ușor în difuzoarele mașinii gândul mi-a zburat la muzică. Nu mai cântasem de atât de mult timp, încât chiar mi de făcuse dor.

"Harry?" Am șoptit ușor, balansandu-mi piciorul pe ritmul melodiei. O întrebare imi jongla în creier și nu voia sa-mi dea pace deloc.

El se întoarse spre mine zambind, aratandu-si ca am parte de toată atenția lui.

"Când am fost la mama ta și i-am spus câteva lucruri despre mine... De unde știai ca am o chestie pentru muzică?"

Harry chicoti și imi trase mâna spre buzele sale, atingu-le ușor de pielea mea.

"Am un auz foarte bine dezvoltat și mi se părea ca e ceva special în vocea ta când vorbeai. Cu siguranță poți urca niște octave, așa cum mi-ai dovedit deja." Încheie el cu un zambet obraznic pe buze. Am aprobat rapid din cap și când mi-am dat seama la ce se referă am deschis gura ofensata.

Nemernic pervers.

Harry incepu să rada când văzu ca m-am prin și eu până la urma la ce se referă și îmi saruta din nou mâna înainte sa-si direcționeze atenția spre drum. De ce aproape îl crezusem când a spus toată treaba aia cu octavele? Dacă avea cunoștințe și în muzică deja nu mai jucăm după aceleași reguli. Ar fi fost prea documentat în atâtea domenii.

Când am ajuns acasă, toate lumimile erau stinse și asta ne-a semnalizat imediat ca nu era nimeni acasă și Collin probabil a avut treabă. Spunea ca va sta acasă toată ziua.

"Unde o fi plecat și nebunul asta?" Întreba Harry curios când văzu casa goală.

"Nu a spus ca are o zi liberă sau am visat eu asta?"

"Ba da, dar probabil a intervenit ceva. Nu e prima oară când face așa." Zise el nonșalant și se descălța. I-am urmat exemplul și am ramas amandoi în sosete zâmbind ca doi idioți.

Zâmbetul lui dispăru brusc și o incruntatura își facu loc pe fruntea lui.

"Ce e?" Vocea mea era slabă și emana confuzie.

"Tu îmi visezi fratele mai mic?" Rosti Harry cu o privire fulgerătoare și după ce am analizat cuvintele lui am izbucnit în râs ca o dementă. Chiar mă acuza de așa ceva?

"Nu este amuzant, domnișoara Grace! Aștept un răspuns. Iar mie nu-mi place să aștept." Mâinile lui erau strânse la piept și parea al naibii de serios.

Se pare ca orgoliul lui trebuia să fie puțin răsfățat.

"Mai de grabă coșmaruri, baby." Mi-am mușcat buza terminând propoziția și veni imediat spre mine saltandu-ma în brațele lui.

Coapsele mele au fost imediat încolăcite în jurul taliei lui și simțeam deja ceva imposibil de dur impingandu-se în mine.

"Așa sa fie?" Mă tachina el apropiindu-si buzele de sânul meu și lipindu-ma mai bine de el. Am gemut slab lasandu-mi capul pe umărul lui cand am simțit o umflătură delicios de tare atingandu-mi centrul.

"Vrei să știi la ce m-am referit prin muzică în seara aia?" Șopti senzual și îmi saruta fin linia maxilarului. Am dat din cap incapabilă să mai spun ceva.

Buzele lui sugeau ușor pielea gâtului mei, iar mâinile lui mă mișcau ușor creând o ușoară fricțiune între corpurile noastre. Nu mi-am putut abține gemetele.

"Exact despre asta vorbeam, Juliet! Asta e muzică pentru mine." Îmi saruta apasat umarul și l-am strâns în brațe încercând parca să-i contopesc pieptul cu al meu.

"Unii prin simfonii înțeleg Beethoven, Bach... Eu, pe de altă parte, am alte preferințe când vine vorbă de simfonii. Ceva ce se formează pe moment, din impuls." Respirația lui era ca un jet fierbinte pe pielea mea și continuă cu o voce joasă, lasciva.

"Și tu ești autoarea acestei simfonii, Juliet."

______________
Hey, hey, hey! V-am promis ca imediat ce o să am de pe ce, o să postez. Mi-am recuperat tabletă și zilele astea să va așteptați la poștari la... Cam toate cărțile.
Sper ca v-a plăcut capitolul și nu uitați să comentati, pentru ca regula pe care o urmez eu este: cu cât sunt mai multe păreri, cu atât capitolul apare mai repede.
Good night, darlings ♥♥♥♥