"She's oxygen and I'm dying to breathe."

J U L I E T

"Vino după mine, te rog!" Margy îmi zâmbi cald și prinse foaia de un clipboard.

M-am ridicat și am trecut pe lângă Harry care îmi oferise un zambet dulce și apoi am înainte spre ușă tinandu-ma după Margy.

"Hei, ce faci aici?" L-am privit confuză pe Collin care bătea din picior plictisit și își tot verifica telefonul.

"Voiam să merg acasă, dar nu aveam cum să întru și Harry mi-a zis să vin aici. Deși aș avea altă idee pentru restul serii." Zâmbi și îmi facu cu ochiul șmecher.

L-am privit confuză, dar înainte să apuc sa-i cer explicații mi-am auzit numele și m-am întors cautand-o cu privirea pe Margy. I-am văzut colțul halatului alb în alt salon și am mers cu pași rapizi spre ea.

Nu atinge performanța de a te pierde intr-un spital, Juliet.

"Te asezi puțin aici, te rog?" Politețea ei era greu de refuzat, și sincer nu înțelegeam de ce era atat de amabilă; nu e ca și cum avea să fac scandal pe aici ca nu-mi convine mie ceva.

"De ce spuneai ca mai ai nevoie?" Am intrebat când m-am așezat pe un scaun de data asta.

"Nu am găsit glicemia ta aici, nu știu cum mi-a scăpat asta." Reverifică fișa și se strâmba confuză. "O să am nevoie de încă o probă de sânge, dar de dată asta de o singură picătură." Veni spre mine și lăsă clipboard-ul pe birou.

"Întinde mâna stânga, scumpo."

Mi-am întins brațul stâng exact așa cum mi-a cerut, dar ea incepu să chicotească în momentul în care se apropie de mine cu un mic dispozitiv albastru.

L-am privit ca pe un obiect extraterestru realizând ca asta e prima dată când mi se ia glicemia.

"M-am exprimat eu greșit, trebuie doar sa întinzi palma ca să am acces la degetele tale." Rectifică ea și se așeza pe patul de lângă mine.

Ochii mei erau fixați pe ciudățenia din mâinile ei și îmi prinse degetul arătător pe care il plasase sub capatul aparatului. Înainte ca măcar să realizez ca vrea sa-mi ia sange, un ac micuț îmi străpunse pielea și am văzut imediat un strop de sânge iesing ca o mărgea din bhricul degetului meu.

Zâmbetul lui Margy era unul încurajator și atașa micului aparat o lamă pe care luase sângele.

"Asta e o nuanță foarte interesantă. Nu multă lume are sângele de o asemenea culoare." Același zambet era pe fața ei și nu puteam înțelege dacă spusele ei erau un lucru bun sau nu.

"75. Asta e o glicemie foarte bună. Cred ca ar fi trebuit să mă aștept la asta de la un model."

Am chicotit și am rugat-o sa-mi dea un bandaj pentru mică înțepătură din degetul meu.

Margy se apleca peste birou și lua un pix cu care nofa pe foaie rezultatul obținut. În momentul ala stomacul meu a început să scoată niște sunete ciudate și m-am ridicat de pe scaun încercand să fac cât mai mult zgomot ca să le maschez.

"Îmi pare rău, dar spitalul asta are toate tonomatele defecte. Trebuia să vină cineva să le repafe, dar dacă doresti îți pot oferi o banană." Vorbi în timp ce puse capacul pixului și am simțit cum mă înroșesc în obraji.

Uram să audă lumea cum îmi face stomacul când îi lipsește hrană. Dar nu mâncasem nimic de seara trecută, era de așteptat să fiu mai flămânda ca un lup.

"Nu trebuie să te deranjezi, o sa-mi iau ceva în drum spre casă." Am zambit încercand sa-mi camuflez jena care era cu siguranță vizibilă pe chipul meu.

"Asta da deranj."

Își dădu ea ochii peste cap jucăușă și am ieșit zarindu-i pe Harry și Collin discutând în hol.

"Cum te-ai simțit în ultima vreme?" Șușoti spre mine și încuie ușa cabinetului.

Mi-am ridicat sceptica sprânceana spre ea.

"Bine cred..." Mormăiala mea o facu să rada și imi mangaie spatele când am ajuns lângă Harry.

Am zambit încercand să alung din minte toate întrebările ciudate și conduita ei extrem de dubioasă; ce știe femeia asta și eu nu?

"Am rezolvat, dragule. Cumva am reușit să ratez glicemia ei, dar am rezolvat și este una foarte bună." Margy îl înștiința pe Harry si apoi se duse spre Collin. Îl apuca ușor de obraz și îi zâmbi drăgăstos.

"Ce mai faci, scumpule?"

"Bine, Margy! Mă bucur să te văd." Collin îi zâmbi amabil, dar cu siguranță în gândul lui ii cerea sa nu-l mai tragă de obraz ca pe un preșcolar.

Harry veni lângă mine și ma lua de mana apoi îmi oferi telefonul.

"Îi trimiți astea lui Louis, da?" Îi ceru la final și toți trei ne-am uitat zâmbitori spre ea. Collin isi încheie geaca de piele și mi-am aranjat-o și eu pe a mea.

"Desigur, desigur."

"Merci mult, ca de obicei ești salvarea mea!" Harry îi spuse recunoscător și ea doar își clătina capul zâmbitoare.

"Ai grijă de ei, da?" Am auzit-o strigând spre Harry când ne-am îndepărtat și Harry îi promise asta răzând.

Am ajuns în fața masinii și am așteptat ca Harry să o descuie, apoi am intrat în fața. Probabil Collin se învățase deja ca eu nu stau pe bancheta din spate sub nicio formă.

"Mergem acasa?" Am intrebat și mi-am tras geaca pe brațe. Era extrem de cald în mașină, nu știu cum ăștia doi nu simțeau dogoarea asta aproape sufocantă.

"De fapt, mă gandeam să mergem la un carnaval."

I-am auzit lui Collin vocea din spate și m-am întors spre el mirata.

"Ce fel de carnaval?"

"E un mic parc de distracții care se organizează în fiecare an timp de vreo trei săptămâni." Mă lumină Harry și i-am privit buzele rozalii care, deși spuneau niște cuvinte banale, arătau extrem de senzual. "Nu trebuie să mergem dacă nu vrei." Continuă și își fixa ochii intr-ai mei.

"Nu am nimic împotriva, dar tu mergi îmbrăcat așa?"

Am ridicat o sprânceană spre costumul lui pus la punct ca întotdeauna și Collin chicoti foșnind niște pungi în spate.

"Nu-mi pot duce fratele intr-un loc atât de banal îmbrăcat asa. Nu de alta, dar s-ar putea să fie vreunul care o să tragă de hainele lui și o sa le vândă. Îi înțeleg intr-un fel, fac și eu un ban." Eu și Collin am început să radem și Harry își dădu ochii peste cap.

Asta se întâmplă când hainele tale costa cât chiria pentru un apartament.

"O să de schimbe când ajungem. Bine ca avem geamuri fumurii, cine știe ce ar zice lumea dacă l-ar vedea așa."

"Sper ca nu mi-ai adus cele mai urate haine ale tale." Îl avertiza crețul meu.

"Astea deja sunt pretenții. Sunt haine, nu e de ajuns?" Comenta Collin, iar eu mi-am acoperit discret rasul ca să nu-l enervez pe Harry.

În aproximativ zece minute am simțit mașina oprindu-se și când m-am uitat pe geam am văzut o mulțime de luminițe și o îmbulzeală care mă făcea să sar de colo, colo ca un copil de 5 ani.

"Acum e acum!" Zise Harry când ieși din mașină și se urca pe locul din spate lângă Collin. Desfăcu pungă cartonata și ofta, apoi isi întoarse privirea spre Collin care își mușca buza mascând un rânjet.

"O să mi se vadă sfârcurile prin tricoul asta!" Zise nervos și am început să rad cât mă țineau plămânii.

Collin avea capul lipit de geam și era în aceeași stare ca mine, iar Harry se descălța și se chinuia să își tragă tricoul pe capul. Reuși sa-si aranjeze pe trunchi tricoul alb care intr-adevar era puțin transparent și îi evidenția sfârcurile. Nu ca aș avea ceva împotriva.

Mi-am calmat râsul și am realizat ca aveam lacrimi în ochi. Fața lui Harry era de neprețuit.

"Trebuie să recunosc ca hainele astea sunt chiar în regulă. Mă așteptam să arat ca unul din angajații circului." Îl batjocori Harry și am început să rad din nou deschizandu-mi centura.

Am reușit să văd în oglinda retrovizoare figura jignită a lui Collin.

"Atât de nasoale sunt gusturile mele sau cum?"

"Nu am zis asta, dar încă mai încerci să te răzbuni pentru farsele pe care ți le făceam când eram mici. Deci mă aștept la orice."

Harry ieși din mașină și imi facu cu ochiul, semn ca trebuie să aștept să vina el sa-mi deschidă portiera.

Collin se putea descurca și singur și, deși puteam și eu să o fac, am așteptat până mi-a deschis usa și i-am prins mâna zambindu-i în semn de mulțumire.

Am auzit clinchetul care demonstra ca mașina era încuiată și în siguranță și ne-am îndreptat spre intrare. Începuse deja să se insereze și felinarele aprinse la fiecare stând creeau o lume de basm.

Mâna mea era captiva intr-a lui Harry, iar Collin era chiar în dreaptă mea plimbandu-se privirea de dintr-o parte în alta.

Am simțit în aer un miros dulce și aproape ca am salivat de poftă. Nu mai mâncasem așa ceva de vreo doi ani.

"Luăm și noi clătite?" M-am uitat la Harry care dădu din cap.

"Da! Clar!" Collin fu de acord cu mine și am chicotit vazandu-i și lui nerăbdarea.

"Cum rămâne cu stilul tău de viața sănătos?" Harry își ridica sprânceana spre el.

"Una mică nu strica!" Se bosumfla și se împinse în câțiva copii ca să ajungă la coada.

Eu și Harry îl priveam de la distanță în timp ce râdeam și ne rugăm să nu își dea seama cineva ca suntem cu el. Deși avea 21 de ani, se comporta ca un copil de 6 ani.

În momentul în care l-am văzut uitandu-se urât la un copil de vreo 15 ani am simțit cum mă prăbușesc de pe picioare. Harry isi lipi nasul de creștetul meu și îi simțeam râsetul vibrandu-mi până în creier.

"Câte vreți?" Țipa Collin fără să se întoarcă spre noi. Se luptase mult pentru a obține locul ală și nu voia sa-l piardă sub nicio formă.

"Trei! Și să fie cu banane!" Am strigat spre el și își ridica mana în aer mimând un "OK". Harry nu îi spusese nimic, deci probabil nu voia.

În câteva minute Collin veni lângă noi și în momentul în care am văzut clătitele alea minunate umplute cu ciocolată și banane am crezut ca o să am un orgasm.

Întinse tavă cartoata spre mine și am luat una muscand-o și gemand de plăcere când am simțit cremă prelingandu-se pe papilele mele gustative.

"Doamne, știi cum e asta?" Collin întinse o clătita spre Harry și acesta în privi amuzat.

"Orgasm!" Am gemut eu completandu-l și au început amandoi să rada. "Trebuie să guști si tu, baby." L-am sfătuit și se apropie de mine tragandu-ma intr-un sărut sufocant care s-a terminat cu el sugandu-mi viguros buza de jos.

Îmi fură pentru a două oara de când ne cunoaștem ciocolata de pe buze și am făcut un botic bosumflat la care nu a putut rezista. Mă săruta din nou, masandu-mi spatele de data asta și am zambit inconjurandu-i gâtul cu brațele.

Collin își drese vocea amuzat de postura în care ne aflam și ne-am despărțit din sărut ridicandu-ne umerii ca doi copii vinovați.

Următoarea ora ne-am petrecut-o ca niște copii aduși pentru prima oară intr-un astfel de loc și ne-am dat în câteva carusele. Harry nu a vrut să mă lase singură și m-a ținut de mâna tot timpul.

"Haide să vedem ce mai face prietena mea!" Propuse Collin și m-am uitat în direcția în care arăta cu degetul.

"Crezi în așa ceva?" M-am strâmbat când am văzut ca voia să mergem la o vrăjitoare. El ridica din umeri nonșalant.

"Ultima dată mi-a spus ca o să câștig la naționale și așa a fost. Merită încercat." Insista el și Harry mă privi parcă spunând ca trebuie sa-l lăsam sa-si facă damblaua. "Eu intai, apoi tu, apoi Harry." Stabili și am chicotit aprobandu-l.

Imediat ce Collin a ieșit am intrat eu și m-am așezat pe scaun. Tipa parea o vrăjitoare în toată regula și după ce m-a aburit câteva minute, m-a privit aproape cu dragoste.

"Ești aici cu iubitul tău?"

Am dat din cap aprobator. Îmi ghicise atât de multe lucruri încât credeam ca știe și asta deja.

"Da, este afara." Am clarificat eu.

"Aha!" Isi plimba ochii pe corpul meu și un mic rânjet se asternumpe buzele ei. "Și lui i-ai spus?" Întreba.

M-am încruntat confuză.

"Ce anume?"

"Ca trebuie să plătească pentru doi! Fiecare inimă care bate în cortul meu trebuie să dea bani."

_______________
Capitolul asta a apărut fiindcă unele dintre voi ati fost supărate pentru decizia pe care am luat-o.
Anyway, sper să va plac.