22:"Hai sa facem si prostia asta!"

"The eyes are useless when the heart is blind."


Ochii lui ajunseseră la dimensiunea unor mingi de ping-pong și răsufla speriat ghidandu-si privirea după a mea.

"Cel cu cravata roșie, Harry." Am suspinat îngrijorata când am văzut ca nu înțelege despre cine vorbesc.

"Austin? Austin McCoy?" Inteba incruntandu-si sprâncenele și am aprobat din cât amintindu-mi ca acela era numele lui.

"De când e el director acolo? Nu am auzit nimic de asta."

"Nu știu, nu de mult. Era o femeie la început." Am iexplicat agitandu-mi mainile speriată. "Harry, ce ne facem? Dacă mă vede și se duce și îi spune- Doamne! Nu se poate întâmplă așa ceva, nu cred."

Mi-am simțit respirația intensificându-se și am început să mă fatai de colo-colo încercând sa-i explic cat e de grav.

El încerca să-mi prindă brațele și să mă calmeze, dar eram prea rapidă ca să apuce să pună mâna pe mine.

"Dacă îi spune ca am fost în orfelinatul ala, Angela o să se supere îngrozitor. O să mă urască pe mine și o să ai și tu probleme ca mi-ai susținut minciuna! Trebuie să plec de aici sau am comis-o. Dumnezeule, ce ne fcmd-" Am bolborosit ceva indescifrabil când Harry reuși sa-mi prindă trupul de data asta și își izbi furtunos buzele de ale mele nelasandu-ma să termin ce aveam de spus.

Se poziționa strategic în fața mea ca să nu fiu observată și îmi prinse obrajii în palmele lui așa mari.

"Uita-te la mine, baby." Aproape îmi comandă când văzu ca mici lacrimi in ochii mei care amenința să izbucnească. "Nu o să afle nimic, Juliet. O să mă ocup de tot." Imi promise cu o intensitate aproape periculoasă în ochi.

"Daca mama ta o să vrea să mă prezinte invitaților? Nu am cum să evit asta." Am șoptit aruncând o scurtă privire peste umărul lui Harry și l-am văzut pe McCoy plecând.

Harry își închise ochii blestemând în liniște și probabil nu luase în calcul și problema asta.

"O să plec de aici înainte să mă vadă. Nu vreau să ai probleme cu Angela din cauza mea." Am zis hotărâtă gandindu-ma deja să chem un taxi. El nu putea pleca de la petrecerea lui Collin.

"Ce? Nici gând, Juliet. Ramai aici." Își plimba privirea în stânga și în dreapta în căutarea a ceva sau...cineva.

"Harry, nu vreau să o dezamăgesc." Am oftat ușor. De ce mi se întâmplau numai mie rahaturi de-astea?!

"Nu ai cum să o dezamăgesti, babe." Mă trase mai aproape de el și ma săruta pe frunte.

M-am văitat cu capul pe umărul lui și tresări deodată.

"Louis... El ne poate ajuta." Îmi prinse rapid mâna și imediat ce-l gasi pe Louis îi facu semn să ne urmeze. Acesta isi puse mâna pe spatele lui Mike și îi zice ceva Angelei. Eu și Harry am ieșit afară indreprandu-ne spre colțul clădirii.

Louis ajunse și el imediat și ne privi ca pe doua specimene mutante.

"Ce se întâmplă?" Vru să știe.

Afară era deja întuneric și începusem sa-mi agit gleznele lasandu-l pe Harry sa-i explice. El știa mai bine cum sa-l abordeze.

"Avem mici probleme..." Începu Harry.

"Ce? Ce probleme?" Louis se încrunta confuz.

Eu și Harry am oftat în același timp și ne-am privit în ochi. Se uita blând si temător la mine și am dat din cap incurajandu-l sa-i spună.

"McCoy e director la orfelinatul la care a fost Juliet." Arăta spre mine. Louis mă privi șocat și îngrozit.

"Ai crescut la orfelinat?" Repetă nevenindu-i să creadă.

Am dat din cap doar. Voia sa-i spun și meniul?

"Ce naiba se petrece, Harry?"

"Nu avem timp, Louis. Pe scurt, mama nu știe de orfelinat și nici nu vrem să afle. Dacă o să vorbească ceva cu el o să ne dea de gol." Explică foarte pe scurt totul și Louis nu părea să înțeleagă prea multe.

"Ajuta-ne, te rog, Louis!" Vocea mea era tremurată și Harry imi masă spatele ca să mă mai liniștească.

Expresia lui facială era un mixaj între confuzie, neștiință și nervozitate.

Louis ofta arbitrar intr-un final.

"Bine! Dar mâine ati face bine sa-mi explicați absolut tot ce se întâmplă!" Amenința el serios și am dat amandoi din cap ca doi copii ascultători.

Și totuși... Cu ce ne ajuta Louis?

"Care e planul?" Întreba el înaintea mea și mi-am întors privirea spre Harry. Și eu voiam să știu.

"Trebuie sa-l facem să plece mai devreme. Nu am cum să o ascund pe Juliet toată seara și mama sigur o să vrea să petreacă timp cu ea și să o prezinte prietenelor ei sau mai știu eu cui." Harry își băga mana în buzunar și explana prima parte a planului.

"Și cum facem asta?"

Harry cugeta două secunde și privi zecile de mașini de lângă noi.

"Mașina lui! O avariem puțin și el o să plece imediat când o să o vadă." Pocni din degete, iar eu și Louis l-am privit uimiți.

"Harry, te-ai scrântit? Vrei sa-i distrugem masina?" Eram cât pe ce să tip, dar mi-am dat seama ca stăteam ca boschetarii la colțul unui restaurant scump. Și eram și sub "acoperire".

"Nu o distrugem, spargem și noi un geam." Zise cu un ton mult mai lejer, iar pe mine deja mă lua amețeală. Vorbea atât se nonșalant de parcă spunea ca se duce și el să arunce o hârtie la cosul de gunoi.

"Și cum facem asta?"

"Mai ai bata aia de baseball în mașină?" Tresări repede spre Louis. Acesta strâmba din nas și își plimba ochii pana in fundul capului ganditor.

"Da, n-am mai luat-o în casă de când Mike a spart vaza aia." Confirma ofuscat și am chicotit.

Distrugător mic.

"Dar nu putem să facem asta acum." M-am auzit intervenind. "Lipsim toți trei, o să dam de bănuit. Și ce ne lipsește acum e să ne plimbăm printr-o secție de politie." Am incheiat serioasă.

"Are dreptate." Mă sustinu Louis.

"Intram, asteptam vreo 10 minute, dupa tu iesi si spui ca ai de luat ceva din mașină pentru Mike." Harry întinse degetul spre Louis. "În timpul asta, tu stai cu Mike. Mama o să vadă ca ești ocupată cu el și nu o să stea pe capul tău." Vorbi de data asta spre mine.

"Apoi tu intri în restaurant cu ceva de-a lui Mike și ne spui speriat ca cineva i-a spart geamul. Nu o să o lase așa și va fi nevoie să plece." Capitula cu mâinile în buzunare și am oftat puternic.

Poate nu era un plan atat de rău până la urma.

Eu și Louis am oftat zgomotos și Harry nu știu de ce dracu' părea atât de relaxat și comod.

"Știu ca pare ca un plan de școală generală, dar nu avem nimic mai bun în momentul asta." Se apăra Harry înainte ca noi să apucam să mai zicem ceva. Avea dreptate până la urma, nu aveam nicio altă opțiune.

"Hai să facem și prostia asta!" Își ridica Louis mâinile în semn de start și Harry chicoti.

Îmi prinse mana strangand-o ușor și i-am oferit un zambet slab în schimb. Cu Dumnezeu înainte!

"Stai în fața ei, Harry. Să nu o vadă când întrăm. " Ne sfătui și am fost amandoi de acord.

Îmi dădusem puțin parul peste față și chiar dacă arătăm probabil ca fetița din "The Ring" nu-mi mai pasa. Harry pași în fața mea și silueta lui înaltă mă umbrea aproape în totalitate. Asta era de bine.

L-am văzut pe Mike pe varfuri încercând să ajungă sa-si ia ceva de pe masă și m-am dus imediat la el. L-am ridicat din spate și l-am răsucit în brațele mele având grijă să mă plasez cu spatele la public.

"Ce? July!" Striga vesel și am zambit strangandu-l în brațe. Piciul își puse brațele în jurul gatului meu și am zambit sarutandu-l pe obraz. Pielea lui era fină și mirosea a parfum bărbătesc.

Cu siguranță Louis își tratează fiul ca pe un adevărat bărbat.

"Ai rămas singur?" Am intrebat puțin confuză. Nu rămăsese Angela cu el?

"Doar pentru puțin timp, Angy a spus ca trebuie să-i pregateasca darul lui Collin." Se apropie de urechea mea la final și șopti apoi isi duse degetul micuț la buze.

Am chicotit și mi-am tras fermoar la gură.

"Deci ce voiai de aici?" Am ridicat din sprânceană spre el și se răsuci puțin în brațele mele ca sa-si clătească ochii cu toate dulciurile de pe masă.

M-am întors ușor intr-o parte ca să văd ce fac Harry și Louis. M-am uitat atent în toată sala și îmi era al naibii de greu fiindcă era foarte mare și erau foarte multi oameni, dar Louis nu parea să fie aici.

Însă Harry își lua rolul în serios și îl ținea de vorbă pe director. Cum naiba mai răsărise și asta aici tot nu-mi pot explica.

Mike se hotărî intr-un final și se apleca puțin din brațele mele.

"Asta! Vreau asta!" Indică spre ceva din partea cealalta a barului și m-am dus acolo.

"Care din ele?"

"Cea cu alune peste!" Facu un botic de cățeluș și am chicotit din nou. Mike era tratamentul perfect pentru a mă ajuta să scap de tot stresul care se formase în mine.
Asta sau o partidă nebuna de sex.

Brusc mi s-a făcut și mie poftă de cakepops și dupa ce i-am dat-o lui Mike pe cea pe care o voia, am luat și eu una. A mea era învelită în ciocolată albă și am simtit o arahidă când am mișcat din ea.

Dumnezeule, era incredibil de bună.

"Tati pe unde e?" Inteba și se foi puțin ca să se poată uita peste tot.

"Am înțeles ca s-a dus să ia ceva din mașină. O să vină imediat, nu te-a lăsat aici." L-am liniștit și am pus pe masă bățul acum gol.

"Nu sunt eu chiar atât de norocos." Bodogăni supărat și am izbucnit în râs. Asta da copil isteț.

"Oh, uite-l!" Zise el și m-am întors câteva grade ca să văd dacă planul nostru a mers. L-am văzut pe Louis mergând spre ei și le spuse ceva gesticulând. Nu aveam cum să aud de la distanța la care mă aflam, dar imediat Austin ieși vijelios.

Harry îmi facu cu ochiul și merse după el. Trebuia să mențină aparenta ca îi pasă de el.

Ei bine, planul lui Harry de generală s-a dovedi a fi un succes și tipul s-a cărat imediat și s-a scuzat promițând să dea în judecată paznicii incompetenti ai restaurantului care nu sunt în stare să stea cu ochii pe mașinile clienților.

Am putut în sfârșit să răsuflu ușurata când am văzut ca pleacă și am luat cu asaltat majoritatea preparatelor din ciocolată. Deși nu eram o mare fana a ciocolatei albe, în seara asta părea să mă fi cucerit.

În jurul miezului nopții Harry a hotărât ca e momentul ca sărbătoritul sa-si desfacă darurile si desigur ca primul cadou despachetat a fost cel de la mama lui.

Collin o ridica imediat în brațe cand văzu echipamentul primit și o învârti de parcă era o fetiță de 16 ani.

"Băiatul meu!" Am văzut micile lacrimi cristaline din ochii ei și mi-am lăsat capul pe umarul lui Harry, bucurandu-ma de bucuria lor.

Invitatii aplaudau și își asteptau rândul pentru a-i oferi cadoul lui Collin. Exact așa cum mă așteptam, cadourile erau impresionante și nici nu apucam sa-mi închid gură de uimire ca apărea un cadou și mai colosal.

"Acum vine și cadoul nostru!" Imi sopti Harry și apoi mă săruta scurt pe obraz. Am privit confuză în aceeași direcție cu el și am văzut un tip blond, inalt venind din ceea ce credeam până acum ca e bucătăria restaurantului.

Maxilarul lui Collin ajunse în pământ când îl văzu și își întoarse imediat capul spre noi. Harry ridica nevinovat din umeri și îi facu șmecher cu ochiul.

Toată lumea aplaudă cand faimosul voleibalist îi ură la mulți ani și ma simțeam ca un copil la petrecerea adulților. Până și Mike părea să știe cine e tipul asta, numai eu eram picata din lună.

Mă întreb dacă furam toate cadourile pe care le-a primit Collin și le vindeam... Cam cat de departe aș ajunge? Probabil mi-as putea permite propria mea insulă.

"Nu cred ca ai făcut asta!" Sărbătoritul veni spre noi încă năucit de prezenta acelui tip și Harry dădu mâna cu el.

"Cați frați am?" Ranji Harry și Collin doar chicoti.

"Merci mult, July!" Mă lua în brațe și am zambit sarutandu-l pe obraz. Da, nicio problemă, m-am straduit foarte mult si am fost foarte obosita făcând nimic.

"Collin, puiule! Vino puțin, te rog!" Angela îl chema dintr-un grup mic de femei si acesta ne privi cu o expresie disperata.

Eu și Harry am început să radem și i-am făcut semn să se duca.

"Ești cel mai important în seara asta, noi ne descurcăm și singuri!" Îi transmise Harry. Așa e, putem găsi și singuri băutura și ciocolata, mulțumim de grijă.

"Și pregătește-ti obrajii, cred ca de-abia asteapta sa te tragă puțin de ei." Îl încuraja și Collin îl privi urât.

Harry îmi prinse mâna încă razand si ne-am luat paharele cu vin asezandu-ne lângă Mike și Louis.

Încă ne privea serios și ne amenința ca nu scăpam de el până nu-i povestim ce se întâmplă în cele mai mici detalii.

Mai târziu am trecut prin rutină pe care am prezis-o și Angela m-a furat de la masă și a început să mă prezinte prietenelor ei și câtorva oameni din firmă. Pe mulți îi cunoșteam oricum.








~*~








"Nu știu dacă starea asta mi se trage de la oboseală sau pentru ca am băut prea mult." Am zis amețită când am ajuns în fata ușii și Harry chicoti sustinandu-ma mai bine.

"Probabil puțin din amândouă." Descuie usa și ma lăsa, ca de obicei, să întru prima.

M-am aplecat sa-mi descalț sandalele, dar m-am dezechilibrat și mi-am proptit rapid mâna în perete înainte să mă izbesc de podea.

Harry chicoti și ma ridica imediat în brațe indreprandu-ne spre canapea. Capul meu se sprijinea de pieptul lui și mi-am întins gatul pentru a putea ajunge la maxilarul sau. Pielea lui mirosea atât de frumos și începeam să găsesc tutunul din ce în ce mai sexy.

"Nu putea să treacă seara asta fara să se întâmple ceva." Zise cu un zambet micuț pe față și ma puse pe canapea. El rămase pe vine între genunchii mei și se apleca sa-mi descheie cataramele sandalelor.

"Ai fi vrut să ai o seara monotonă și să te plictisești?" Am spus cu un ton jos care aproape în critica. Poate ca era cât pe ce să fac pe mine de frică, dar totul s-a sfârșit cu bine și asta conta până la urma.

Harry își ridica privirea spre chipul meu și ochii lui mă săgetau cu o intensitate extrem de provocatoare.

"Nu există niciun mod în care se poate plictisi cineva în preajma ta."

______________
Știu ca am spus ca acest capitol o să apăra marți (or so), dar am avut puțin timp în care plictiseala aproape m-a strâns de gât și am zis sa-l postez totuși.
Lectură plăcută.

Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top