"Sometimes it's the smallest decisions that can change your life forever."

"O sa mai veniti, nu?" Louis ne conduse la usa si Harry isi intoarse privirea spre mine. Am zambit si am dat simultan din cap. Chiar ma distrasem, desi aflasem unele amanunte mai amare.

"Ii spui lui Mike sa nu se supere ca plecam asa, dar nu voiam sa-l trezim." Am adaugat si amandoi chicotira.

"Nu-ti face griji! Probabil o sa-mi ia telefonul si o sa te sune." Rase Louis si am raspuns printr-un simplu "okay" inainte ca Harry sa-mi prinda mana si sa ma traga spre masina.

Era deja 23:40 cand mi-am aruncat privirea spre bordul masinii, dar cerul senin ma facea sa cred ca e mai devreme. Eram la jumatatea lunii septembrie si vremea nu parea sa se inrautateasca. Oricum nu am auzit niciodata de vreun ger crunt in partea asta a tarii.

Mi-am pus centura si mi-am acoperit imediat gura cu palma cand am simtit un cascat care ameninta sa iasa. Harry ma privi si zambi in fata oboselii mele, apoi isi indrepta atentia spre drum. Normal ca el era fresh, toata ziua a stat la tigari cu Louis si au trancanit, dar daca ar fi fost intr-o misiune de exterminare a unui card de zombie, situatia ar fi stat altfel. Jocul ala, pe cat de tampit parea la prima vedere, te fascina cu totul. In plus, Mike adauga jocului mai mult farmec, mai ales cand scotea cate o perla si ma facea sa lesin de ras. Traia doar cu Louis, era clar ca avea sa-i imprumute multe din obiceiuri si din expresiile personale.

Harry opri masina si iesi din masina. Am facut la fel si am asteptat sa ajunga langa mine, dar s-a dus si a deschis portiera din spate luang o cutiuta mica. Nu am vazut din prima ce era si nici nu ma interesa in mod special, asa ca in momentul in care a ajuns langa mine si si-a pus mana pe spatele meu, am intrat in casa si mi-am trecut mainile prin par.

Doamne, eram atat de obosita.

Mi-am ridicat piciorul stang la piept incercand sa-mi dezleg sireturile si sa-mi mentin echilibrul in acelasi timp, apoi am repetat procedura si pentru piciorul celalalt. Am prins conversii in mana stanga si eram pregatita sa urc scarile cand vocea lui Harry ma opri.

"Asta e pentru tine."

M-am intors spre el pentru a-l vedea intinzandu-mi cutia dreptunghiulara si m-am apropiat, inca neintelegand ce e in ea. Cand am zarit un mar micut si argintiu pe cutie un beculet s-a aprins in creierasul meu.

"Un telefon?" Am intrebat confuza. Harry ma aproba rapid.

"L-ai pierdut pe al tau, corect?"

"Da, dar nu trebuie sa faci asta."

"Trebuie sa putem comunica daca eu nu sunt acasa, asa ca ai nevoie de un nou telefon. Daca iti doresti altul, trebuie doar sa-mi spui." L-am privit surprinsa cum isi descalta ghetele. Deci el credea ca problema consta in marca telefonului, nu gestul in sine de a-mi darui un telefon asa, doar pentru ca eu am fost inteligenta si l-am pierdut.

"Nu e vorba de asta, doar ca nu trebuie sa-mi cumperi tu unul. Stau deja aici, este destul."

"Nu e mare lucru, e un simplu telefon si in momentul de fata este o necesitate." Ridica degajat din umeri si se arunca pe canapea odihnindu-si bratele de-a lungul spatarului.

"Atunci poti pastra pretul telefonului din banii care trebuie sa-mi ajunga in cont. Nu am nevoie sa ma tratezi ca pe un cersetor orfan." Am spus in timp ce-mi scarpinat cotul iritata. Nu aveam nevoie de mila lui.

"Uite." Spuse ridicandu-se de pe canapea si venind spre mine. "E doar un telefon si nu-ti voi lua niciun ban. Nu-l lua ca pe un est de milostenie, ci mai degraba ca pe un..."

Mi-am ridicat o spranceana spre el cand ajunse in fata mea si imi mangaie fin obrazul.

"...cadou." Isi termina fraza privindu-ma fix in ochi. "Imi pare rau pentru ce s-a intamplat; nu esti aici nici macar de o saptamana si deja am facut o scena demna de un om al pesterilor. Asta este modul meu de a ma revansa, okay?" Imi saruta usor buzele si am oftat. Nu puteam nega faptul ca imi doream mult telefonul, era smartphone-ul visurilor mele si faptul ca era in varianta silver ma incanta foarte tare. Al lui Harry era negru, iar al meu alb. Deja ma gandeam cat de frumos ar arata contrastul dintre ele, asezate pe o masa langa doua pahare inalte de vin rosu, intr-o lumina slaba.

Am fost surprinsa sa vad ca telefonul avea deja o cartela in el si era normal ca Harry o sa se gandeasca si la asta. Ce rost are sa ai un telefon daca nu ai o cartela de pe care poti suna?

Harry s-a dus si si-a facut un dus in timp ce eu am instalat tot felul de aplicatii pe noul meu telefon si intr-un exces de plictiseala am ajuns sa fac un "selfie shooting" si am intrat sie u la dus. Destula prosteala pentru o zi.

Mi-am fortat privirea in alta parte cand am trecut pe langa Harry infasurat doar intr-un prosop alb si am intrat in dus simtindu-i imediat mireasma barbateasca. Am realizat ca pielea lui Harry mirosea atat de bine datorita gelului sau de dus sic um nu aveam propriul gel aici, mi-am permis sa-l imprumut putin. El a spus ca-si permite multe lucruri, deci nu o sa faca scandal pentru cativa dolari acolo.

Am inceput sa fredonez usor o melodie care mi-a venit in minte si am iesit din dus infasurandu-ma intr-un prosop. Parul imi era ud si am incercat sa-l storc fara sa improsc peste tot cu apa ca un catel ud.

Harry era asezat pe pat cu laptopul pe genunchi si ramase cu gura cascata cand ma vazu in pragul usii. Ochii lui erau atintiti pe ceva si mi-am intors privirea in spate sa vad la ce se uita, apoi m-am uitat din nou la el.

"Ce e?" Am intrebat confuza si am inchis usa.

"Nimic." Isi scutura capul si reveni la treaba lui.

M-am dus in dressing de unde am luat o pereche de boxeri rosii si camasa in carouri pe care o port de doua zile. Era model si extrem de comoda, dintr-un material care de-abia se simtea pe tine.

M-am asezat in genunchi pe pat si am tras asternuturile, iar Harry isi lasa laptop de-o parte si veni langa mine imediat. Bratele lui s-a asezat pe talia mea si mi-a sarutat inchet umarul inainte sa ne lipeasca trupurile.

Si dintr-un anume motiv, toata apropierea asta imi dadea o stare de liniste si alinare.

Simteam o vibratie venind din apropiere si mi-am incruntat sprancenele enervata. Ce naiba mai e si aia si de ce nu ma lasa sa dorm? E duminica pentru numele lui Dumnezeu. M-am ridicat in fund si am vazut telefonul negru vibrand, intors cu fata in jos. Mi-am muscat buza cugetand doua secunde si cand voiam sa-l intorc sa vad cine suna, se opri. Norocoasa ca intotdeauna, Juliet!

Auzeam zgomotele produse de dus si mi-am dat seama ca Harry era inauntru, asa ca m-am dus in bucatarie cu scopul de a ataca un ciorchine de strugure. Aveam nevoie de o portie de vitamine de dimineata.

Am deschis larg fereastra si am inceput sa smulg cate o broboana din strugule care era extrem de greu si probabil avea undeva la un kilogram, savurand aroma afrodisiaca de care nu m-as satura in veci.

M-am incruntat sceptica isi m-am intors pe calcaie cand am auzit un zgomot asemanator cu o sonerie. Si chiar era o sonerie. A fost pentru prima data cand am auzit felul in care suna si cum Harry nu era pe aici, m-am dus eu sa deschid usa. Probabil era Collin care voia sa ne viziteze.

Dar cand am deschis usa am dat de oricine altcineva, numai de Collin nu. Am privit-o intrebator pe femeia din fata mea si imi zambi prietenos. Poate era un comis voiajor?

"Buna dimineata! Imi pare rau ca apar aici atat de devreme si intr-o zi de weekend, dar trebuia neaparat sa-i aduc astea domnului Styles!" Vorbi repede si-mi intinse o mapa albastra care contine niste fise. Le-am luat de parca imi oferise un scutec murdar. Cat de dragut din partea ei sa vina sa-i aduca astea acasa. ACASA!

"L-am sunat si pe dansul de dimineata, dar nu a raspuns si situatia trebuie predata maine." Deci ea il sunase toata dimineata pe Harry. "Sunt Samantha, apropo! Secretara domnului Styles." Imi intinse mana zambind si am stat doua secunde pe ganduri pana sa i-o ofer pe a mea si sa le scuturam scurt.

"Okay." Am zis scurt fara vreo expresie pe fata.

"Mi-a facut placere sa te cunosc, Juliet." Isi metinu zambetul pe fata in timp ce eu am abordat o masca de soc. De unde stia cum ma cheama? Si de ce ma uitam la fundul ei strangulat de fusta aia neagra minunata?

Am trantit usa de la intrare si am intrat in casa mahnita. De cand secretarele vin personal la tine acasa sa-ti aduca niste foi? Roscata aia cu siguranta se viseaza intinsa in biroul lui Harry si acum mai vine si aici sa-mi arate ce caritabila e ea.

Iar faptul ca a stiut perfect unde sa vina si nu s-a incurcat sau a verificat daca asta este casa lui m-a infuriat si mai tare. Inseamna ca nu era prima oara cand fusese aici si...Argh! Am lovit peretele interios si am marait ca o leoaica agresiva.

Harry cobori cu parul ud si isi scutura iritat buclele. Daca iesea aratand in felul asta in fata afurisitei aleia, ii alergam pe amandoi.

Ma privi incruntandu-se usor.

"De ce te-ai trezit? E duminica." Spuse cand ajunse la capatul scarilor.

"Pai aparent pentru secretara ta nu conteaza ce zi este." Am inaitat spre el aruncand-i mama spre piept. "Ti-a adus si un cadou."

"Scuze, nu am stiut ca o sa vina atat de devreme. Nu voiam sa te trezeasca." Se scuze si prinse mapa inainte sa cada.

"Ah, nu, nicio problema. Imi pare rau ca ti-am incurcat treaba." Mi-am ridicat barbia nonsalant. Sarcasmul meu era imbibat de furie si eram asa mandra de mine ca reusisem sa abordez o latura usor aroganta si nu incepusem la urlu ca o disperata.

"Data viitoare o sa am grija sa nu mai fiu aici si sa intrerup cumva ceva." Am incheiat zambind fals. Harry ma privea incruntat si confuz neintelegandu-mi comportamentul si nu aveam chef sa-i dau explicatii.

Am urcat scarile imbufnata si am oftat la fiecare treapta pe care o urcam. Nu stiu de ce reactionam asa, dar ma deranjase extrem de tare prezentai secretarei lui aici. Cat de bine o platea de isi rupea primele ore intr-o zi de duminica doar ca sa vina acasa sa-i aduca niste hartogaraie. Cu cat o platea? Cum o platea?

Nu intelgeam gelozia asta care ma acaparase si cum nu aveam chef sa-i dau explicatii lui Harry, nu aveam chef sa ma chinui sa-mi explici nici macar mie situatie asta.

________________________________________

Ta-daaaa! Capitolul 11 este postat, desi am avut treaba multa cu DMD si cu Harry Styles Facts. Trebuie sa fiti mandri de harnicia mea, da :))).

Mai dam si noi unrefresh la melodia aia geniala? Va rog!

Btw, isi doreste cineva dedicatie? :)