Preston fu trezit de vocea lui Josephine, care vorbea la telefon plimbându-se agitatăprin cameră. Acesta așteptăca ea să închidă apelul pentru a o putea întreba ce s-a întâmplat.

— Preston, am vorbit cu Felix. Mâine va veni la noi, spuse ea entuziasmată, înainte ca e să o poată întreba orice.

— Felix? zise el confuz. Credeam că trebuia să mai stea în Arizona încă vreo trei ani, spuse el.

— Ei bine, cum este ziua lui de naștere mâine, m-am gândit că am putea face o excepție. Măcar anul acesta. Nu l-am mai văzut de atât timp. Îmi est dor de el, spuse femeia.

Preston oftă. Întoarcerea lui era deja stabilită și nu mai putea face nimic în privința aceasta.

— În regulă, poate să vină, spuse el învins.

— Perfect. Atunci, voi începe să îi organizez o petrecere surpriză.

Josephine ieși din cameră și începu să pregătească absolut tot. De la invitați, până la muzică și tort. Voia ca întoarcerea fiului ei să fie sărbătorită în stil mare.

La micul dejun, Josephine nici măcar nu luă masa cu ei, deoarece era mult prea preocupată de organizarea detaliilor.

— Ce e în neregulă cu ea? îl întrebă Dominic pe Preston referitor la Josephine. Nu am mai văzut-o niciodată atât de entuziasmată.

— Mâine, fiind ziua lui Felix, ne va face o vizită, spuse bătrânul.

— Felix? se răsti Dominic. Credeam că am stabilit să rămână în Arizona pentru încă trei ani.

— Știu, dar Josephine a vorbit cu el și deja a început să cheme invitații pentru petrecere. Haide să trecem cu vederea de data aceasta, oricum nu va sta mult aici, doar câteva zile.

Dominic începu să bată nervos cu vârfurile degetelor în masă.

— Ce s-a întâmplat? Cine este Felix? îl întrebă Meredith.

— Fratele meu, își dădu el ochii peste cap. Se pare că va veni mâine aici.

— Și nu te bucuri?

— Absolut deloc. Nu ne-am înțeles niciodată.

După micul dejun, Meredith merse în camera lui Naty. Aceasta încă dormea dar se trezi când o auzi pe Meredith deschizând ușa.

— Bună dimineața, cum ai dormit? o întrebă Meredith.

— Bună dimineața. Am dormit foarte bine. Sunt entuziasmată pentru mâine, spuse ea. Abia aștept să plec în tabără.

— Eu cred că ești mai entuziasmată pentru colegii cu care pleci în tabără, zâmbi ea jucăuș.

— Eu și Josh suntem doar prieteni, de câte ori trebuie să vă mai spun asta? se bosumflă ea.

—Momentan, dar pe viitor, cine știe?

Meredith ridică jaluzeaua pentru a lăsa mai multă lumină să intre în cameră.

— Bunica ta a spus că mâine va veni unchiul tău în vizită, spuse Meredith.

— Serios? Se pare că nu îl voi putea vedea, dacă voi fi în tabără. Știai că nu l-am văzut niciodată? Nu a venit niciodată să ne viziteze. Îl cunosc doar din poze, spuse Naty.

— Îmi pare rău, zise Meredith. Poate va sta mai mult timp aici și vei reuși să îl vezi când te vei întoarce.

— Da, să sperăm, zâmbi Naty.

Ziua trecu repede iar seara Meredith se plictisea uitându-se pe fereastră, deoarece Dominic era mult prea concentrat asupra ecranului laptop-ului său pentru a o băga în seamă. Ea, însă, nu spuse nimic, gândindu-se că are mult de lucru pentru firmă.

O jumătate de oră mai târziu, Meredith se așeză pe pat și mări ochii atunci când îl văzu pe Dominic ridicându-se de pe scaunul de la biroul său. Acesta merse la toaletă și lăsă laptop-ul nesupravegheat. Curioasă, Meredith vru să vadă ce anume îl ținea pe Dominic atât de concentrat.

Meredith privi ecranul și zâmbi incontrolabil atunci când văzu la ce se uita, de fapt, Dominic. Un site cu zodii. Bărbatul își ocupa timpul citind despre semnele zodiacale și caracteristicile specifice ale fiecăruia.

— Ce faci acolo? o întrebă el atunci când se întoarse de la toaletă.

Meredith se depărtă de biroul său și se răsuci spre el.

— De când ești atât de pasionat de zodii? îl întrebă ea fără pic de rușine.

— Păi, nu sunt... Dar tu crezi în ele, așa că am vrut să știu și eu câte ceva, ca să putem purta conversații despre ele, Dominic își scărpină rușinat ceafa.

Fata îi zâmbi dulce și se apropie de el. Aceasta se ridică pe vârfuri și îl sărută ușor cu vârful buzelor.

Meredith știa că îl iubește pe Dominic, dar cu fiecare zi care trecea, sentimentele ei față de el se amplificau. Fiecare gest mărunt pe care el îl făcea, o determina pe ea să se îndrăgostească de el din nou și din nou.

— Te iubesc, Dominic, îi spuse ea.

Bărbatul era surprins de atitudinea ei. Niciodată nu îi mai spusese aceste cuvinte direct iar el era cel puțin entuziasmat.

— Poftim? Ce ai spus? Nu te-am auzit. Poți repeta, te rog? spuse el în glumă.

Meredith îl lovi ușor în umăr, prefăcându-se supărată.

— Ai stricat un moment atât de drăguț, se bosumflă ea.

Dominic începu să râdă de ea, apoi amândoi se băgară în pat și adormiră.

A doua zi, Naty dormi până târziu deoarece drumul cu autocarul până în tabără avea să fie unul lung și obositor. Aceasta se trezi cu puțin înainte de a fi servit prânzul și, după ce mâncă, începu să se pregătească pentru a pleca de acasă.

— Cineva pare foarte fericită, spuse Meredith intrând în camera ei.

— Bineînțeles. Vom avea tot felul de activități ziua iar seara putem mânca bezele la un foc de tabără. Va fi minunat, spuse ea entuziasmată.

— Atunci, cred că ar trebui să ne pregătim de plecare.

După ora prânzului, Naty, Dominic și Meredith se urcară în mașina lui și merseră la locul de unde pleca autocarul. Acesta era deja plin de copii iar Naty se temea că nu va găsi niciun loc liber,dar apoi îl văzu pe Josh stând singur, păstrând un loc liber pentru ea.

— Ce gentleman este Josh, spuse Meredith.

— Ne vedem săptămâna viitoare, le spuse Naty celor doi.

— Naty, nu uita ce ți-am spus. Nu te apropia de foc sau de lac, stai mereu lângă supraveghetori și sună-mă din două în două ore, strigă Dominic în urma ei.

Naty se urcă în autocar și se așeză lângă Josh, apoi le făcu celor doi cu mâna în timp ce mașina pleca.

— De ce ești atât de stresat? râse Meredith de Dominic atunci când văzu cât de mult transpira.

— Este prima dată când stau atâtea zile fără ea. Nu știu cum să mă comport, spuse el agitat.

— Calmează-te, Dominic. Totul va fi bine. O vei revedea săptămâna viitoare. Plus că va fi o amintire frumoasă pentru ea peste câțiva ani, îl liniști ea.

Cei doi se urcară în mașină și plecară spre casă dar, în timp ce se opriră la culoarea roșie a semaforului, Meredith se întoarse brusc spre Dominic.

— Astăzi vine fratele tău, spuse ea, amintindu-și decorațiunile pe care angajații le lipeau pe pereți atunci când ei au plecat.

— Mda, răspunse el plictisit. Ce-i cu asta?

— Ar trebui să îi luăm un cadou de bun venit, nu crezi? spuse fata.

— Nu îi iau nimic nemernicului acela, își dădu el ochii peste cap. Nu vreau nici măcar să îl văd, iar tu îmi spui să îi cumpăr un cadou?

— Dacă tu nu vrei să îi cumperi, este problema ta. Dar eu aș vrea să îi dăruiesc ceva. Până la urmă, este prima dată când îți întâlnesc fratele.

Dominic oftă dar conduse până la cel mai apropiat mall, unde Meredith petrecură ore în șir căutând ceva adecvat pentru Felix. Pe lângă cadou, aceasta mai luă și câteva alimente care lipseau din casă.

După ce reușiră să aleagă un cadou pentru Felix, cei doi se întoarseră acasă. Dominic deschise ușa pentru Meredith. Niciun invitat nu mai era în casă, iar decorațiunile lipite pe pereți erau acum căzute pe podea. Niciunul dintre ei nu se aștepta ca petrecerea să se fi terminat deja.

— Oare unde este? întrebă Meredith.

— Probabil în camera lui, își dădu Dominic ochii peste cap.

Nu era deloc entuziasmat să își întâlnească fratele, tocmai pentru că știa că este o persoană oribilă.

— Atunci eu mă duc să las cumpărăturile la bucătărie, apoi putem merge împreună la el.

Meredith zâmbi și merse de una singura în bucătărie, timp în care Dominic merse în camera lui pentru a se schimba. Fata aranja atentă fiecare aliment în frigider, când auzi ușa deschizându-se. Simți cum cineva se opri în spatele ei, măsurând-o din priviri, dar se gândi că este Dominic și își continuă treaba.

Asta până când îi auzi vocea.

— Nu știam că mama a început să angajeze fete atât de frumoase. Când locuiam eu aici, lucrau pentru noi doar babe.

Era vocea aceea. Cea pe care o auzise doar o dată în viață dar care îi rămase întipărită în timpane.

Era vocea lui.

Meredith se întoarse repede cu fața către el și împietri când îi văzu fața.

Ochii lui verzi rămaseră neschimbați, la fel ca și înfățișarea sa, cu excepția unei bărbi scurte. Era el. Cel din cauza căruia viața lui Meredith se schimbase complet. Cel din cauza căruia tatăl ei murise. Cel din cauza căruia Karen era dependentă de alcool. Tot ce se întâmplase după acea zi era doar vina lui. Meredith era confuză și nu înțelegea de ce se afla el în casa lor. Până când un gând îi trecu prin minte.

Cel care o violase era fratele lui Dominic.

Felix rămase și el surprins, întrebându-se ce căuta tocmai acea fată în casa lor. Nu se aștepta să o mai întâlnească vreodată în viață, cu atât mai mult în casa lor.

Meredith scăpă tot din mâini și alergă până în camera ei. Încercă să își încuie ușa dar cineva o prinse înainte ca ea să o poată închide. Felix o împinse cu forță și intră în camera ei, fără să spună nimic. Pe măsură ce Felix se apropia mai mult de ea, Meredith făcea câte un pas în spate. Nu numai că își aducea aminte de acea seară dar se temea că acel incident s-ar putea repeta.

— Se pare că ne întâlnim din nou, rânji el. Ce cauți în casa asta?

Meredith era mult prea speriată ca să scoată vreo vorbă și reuși doar să înghită în sec.

— Nu ai de gând să vorbești cu mine? Oh, haide. Doar nu ai rămas supărată pe tine pentru ce s-a întâmplat atunci. Recunoaște că și ție ți-a plăcut.

— Nu, strigă ea.

— Oh, deci poți vorbi, spuse el ironic. Acum, spune-mi, ai venit aici să te răzbuni?

— Nu, habar nu aveam că locuiești aici sau că ești fratele..., Meredith își lăsă propoziția neterminată.

Simțea că, dacă spune ceva cu voce tare, acel lucru va deveni realitate. Iar ea nu era pregătită să accepte faptul că cei doi erau frați.

— Fratele lui Dominic? Din păcate, da. Este un nesuferit, nu-i așa? Și un îngâmfat. Are impresia că totul i se cuvine doar pentru că este fratele mai mare.

— Ai grijă cum vorbești despre el, îl amenință Meredith.

— De ce îi iei apărarea? Cumva... Oh, doamne, voi doi sunteți împreună, Felix începu să râdă zgomotos. Chiar nu mă așteptam la asta. Cât de tare, să te culci cu doi frați. Mă rog, eu am fost primul, oricum.

Lăsând la o parte toată teama pe care o simțea, Meredith nu putea accepta un astfel de comportament din partea lui. Fata făcu câțiva pași în față, pentru a fi la o distanță mai mică de el, îl privi adânc în ochi, apoi își lipi cu putere palma de obrazul lui.

Felix stătu puțin pe gânduri, debusolat. Era pentru prima dată când o femeie îndrăznise să îi dea o palmă și nu știa cum să reacționeze. Însă un singur lucru îi veni în minte. Ochi pentru ochi, și dinte pentru dinte. Bărbatul îi dădu și el o palmă lui Meredith, care căzu pe podea din cauza impactului.

Meredith își duse palma la locul dureros, dar nu schiță nicio expresie. Avea un nod în gât și ochii plini de lacrimi, dar nu voia să îi dea satisfacția de a plânge în fața lui.

— Tu, o femeie, îndrăznești să ridici mâna la mine? Tu ești un nimeni. Ești un gunoi. Eu sunt fiul celui mai bogat om din acest oraș. În situația asta, tot tu ești cea arogantă? spuse el, privind-o de sus.

Meredith se ridică înapoi în picioare, își înlătură câteva șuvițe de păr șaten de pe față, apoi își îndreptă spatele.

— Nu mă interesează statutul tău. Atâta timp cât ai greșit, trebuie să plătești pentru faptele tale, spuse Meredith.

După acea palmă, fata decise că nu trebuia să mai lase garda jos în fața lui. Oricât de greu i se părea să se prefacă a fi curajoasă, trebuia să o facă.

— Vorbești de parcă te-aș fi ucis. Meredith, ceea ce am făcut noi au mai făcut alte milioane de cupluri înaintea noastră. Nu mai dramatiza atât, își dădu el ochii peste cap.

— Ceea ce omiți tu este consimțământul ambelor persoane, spuse ea.

— Nu te-am auzit să spui „nu" în acea seară.

— Oh, serios? Faptul că strigam la tine să te oprești, faptul că încercam să scap, faptul că eram speriată de moarte... Toate acestea nu au fost suficiente? Te-ai fi oprit dacă aș fi spus un amărât de „nu"?

— Sincer să fiu, nu, zâmbi el ironic. Dar nu cred că te-a afectat prea mult seara aceea, ținând cont că ai un iubit, nu-i așa? Văd că ai trecut repede peste acel incident.

— M-a afectat mai mult decât ți-ai putea imagina. În acest oraș, sunt cunoscută drept „fata violată" și nimic mai mult. Lumea nici măcar nu îmi cunoaște numele dar mă strigă după această poreclă. Tata a făcut infarct după ce a aflat că am fost violată și a murit. După ce am rămas fără el, mama a devenit dependentă de alcool. Cât despre Dominic, habar nu ai cât de mult s-a străduit să mă facă să am încredere în el, pentru că mi-a fost frică de bărbați până să îl întâlnesc pe el. Deci, crede-mă, ce ai făcut în seara aceea m-a afectat mai mult decât ai crede. Ca să nu mai spun de...

— Ce se întâmplă aici? spuse Dominic intrând în cameră.

Meredith era gata să îi spună lui Felix de fiica ei, când Dominic îi întrerupse. De îndată ce îi auziră vocea, amândoi se întoarseră spre el.

— Nimic, spuse Felix. Tocmai ți-am cunoscut iubita. Este o femeie minunată.

Felix îi zâmbi batjocoritor lui Dominic înainte să iasă din cameră.

— Meredith, s-a întâmplat ceva între tine și el, o întrebă Dominic după ce aceștia rămaseră singuri.

Meredith încercă să vorbească dar simți o presiune pe piept și începu să respire din ce în ce mai repede. Fata trase de gulerul bluzei pe care o purta dar acest lucru nu o ajuta nici să respire mai bine și nici să scape de nodul din gât. Simțindu-se amețită, fata se sprijini cu o mână de scaunul de la birou.

— Hei, ești bine? Mă sperii, spuse Dominic.

— Nu mă simt prea bine, spuse Meredith.

Dominic o ajută să se așeze pe pat, apoi îi dădu o sticlă de apă, din care o ajută să ia o înghițitură. În loc să se liniștească, fata începu să tremure tot mai tare iar fața ei deveni albă ca varul.

— Meredith, cred că ai un atac de panică, spuse Dominic. Liniștește-te, te rog.

Bărbatul deschise fereastra, pentru ca Meredith să respire aer proaspăt, dar nici acest lucru nu părea să o ajute.

— Uită-te la mine, spuse Dominic așezându-se pe pat lângă ea. Haide să respirăm împreună, bine? Inspiră... Expiră...

Meredith încerca să urmeze sfaturile lui Dominic dar îi era imposibil. Deși era prezentă din punct de vedere fizic în cameră, mintea ei zbura în toate direcțiile. Pleoapele îi deveniră grele, apoi Meredith se liniști abia când închise ochii și căzu pe spate cu capul direct pe perna sa.

Dominic oftă dar se simți ușurat pentru că măcar acum fata se calmă și nu mai trebuia să treacă prin acele stări oribile. Bărbatul așteptă câteva minute înainte de a încerca să o trezească. Meredith se ridică în capul oaselor, revenind din nou la starea de panică și anxietate.

— Meredith, îmi poți spune ce s-a întâmplat, te rog? spuse el. De ce te comporți așa?

— Dominic, fratele tău...

Josephine trecea prin fața camerei când auzi sintagma „fratele tău" și se opri în dreptul uși pentru a asculta discuția celor doi.

— El este cel care m-a violat acum șapte ani.

Meredith începu să plângă puternic, pe când Josephine își duse mână la gură, șocată. Atât ea, cât și Dominic erau împietriți. În mintea amândurora era un singur gând.

Meredith era mama lui Naty.