A doua intalnire parisiana

13

Seara a venit si cu Pierre inca viu , m-am pregatit pentru intalnirea mea fortata cu Theo.

 Mi-as dori sa mor in momentul de fata. Simt ca daca il vad acum o sa ma pierd cu totul. De parca nu as avea destule probleme pe cap, incat sa ma complic si cu tampeniile blondului. 

Sper doar ca seara asta sa nu se termine ca cea precedenta, altfel sentimentul de vinovatie o sa-mi puna capat zilelor. Am oftat invins, stiind ca nu am de ales si nici nu pot sa nu-mi tin cuvantul...pe care Pierre l-a dat in locul meu, asa ca am mers spre dulap alegand ceva cu care sa ma imbrac. 

Nici macar nu stiam ce sa aleg, eram anxios si nervos si l-as fii intrebat pe dragul meu editor, dar el probabil ar fii sugerat sa merg dezbracat. Am luat la intamplare o bluza neagra cu guler, o pereche de blugi deschisi si paltonul meu crem, dandu-ma cu putin parfum si aranjandu-mi usor parul inainte sa ies din casa, alaturi de blond. Nici nu stiu de ce ma sinchisesc, ma simt de parca as fii mort pe dinauntru. Nici nu a trecut mult de cand a murit Penone si deja am inceput sa ies cu altcineva.

Mon amour, oriunde ai fii acum, probabil esti dezamagit de mine. Simt ca te-am tradat si am patat iubirea noastra prin ce-am facut noaptea trecuta. Nu stiu ce a fost in capul meu.

Am oftat trist si l-am urmat absent pe blond pana unde au stabilit sa ne intalnim eu si Theo. Cum o sa-l privesc pe tanar in ochi? Am lasat capul in jos, bagandu-mi mainile in buzunar, in timp ce vantul de seara imi sufla prin par, imprastiindu-l peste tot.

- Hai, nu fii asa posomarat. Macar prefa-te ca esti incantat de intalnire, spune Pierre.

- O sa fiu incantat doar cand o sa te sugrum , ii replic.

-Ah, uite! Am ajuns! Exclama el din senin. Mi-am indreptat ochii spre micutul bar unde m-a adus Pierre si i-am aruncat o privire care spunea ''sper ca glumesti'', combinat cu '' esti complet ticnit''.

Cred ca dragul meu editor vrea cu disperare sa ma bage dupa gratii. Cum a crezut el ca minorii au voie intr-un astfel de loc? S-au schimbat legile cat timp am fost eu absent? Am privit in jur atmosfera cu cadru foarte intim, luminile mai mult stinse si rosiatice , muzica care rasuna asurzitor si clinchetul paharelor cu elixire interzise. Oricat de mult as fii vrut sa ma intorc, ceva ma impedica sa o fac. Nu era atractia fata de necunoscut sau ritmurile pacatoase, ci... ghearele netaiate ale lui Pierre ce se infipsera in mana mea. Si inainte sa-mi dau seama, am fost tras inauntru si asezat la o masa in apropriere de perete, unde o chelnerita mai mult dezbracata a venit sa ne ia comanda.

- Nu dorim nimic deocamdata, spune Pierre, ce si-a aprins o tigara si si-a scos telefonul din buzunar, trimitand mesaje.

- Theo nu a venit, putem pleca acum! Spun eu, dand sa ma ridic, dar sunt tras repede inapoi.

- Stai pe loc, abia l-am anuntat ca am ajuns. O sa vina in curand. Acum stai cuminte si nu te mai purta ca o fetiscana fricoasa, comenteaza Ere. 

I-am aruncat o privire de gheata si mi-am incrucisat mainile la piept, asteptand ca seara asta sa se termine cat mai repede. Cateva minute bune au trecut si eu am vrut iar sa plec.

- Buna, spune brunetul aparand in fata noastra.

L-am privit usor rusinat, eram dezgustat de mine insumi, nestiind ce sa spun sau ce sa fac. Dar pe de alta parte, nu m-am putut abtine sa nu-l analizez din cap pana in picioare. Purta un tricou negru, acoperit de o camasa rosie cu carouri negre si dungi albe, o perche de blugi albastri inchisi, extrem de stamti si taiati la genunchi, cu niste lanturi atasate de buzunare. Theo s-a asezat langa mine, vorbind ceva cu Pierre, pana cand blondul a anuntat ca se duce la baie.

- Theo, eu...incerc sa spun, dar mai mult soptit si parca cuvintele nu voiau sa iasa, ramanand undeva prinse in gatul meu.

- Monsieur Leo, e in regula. Ce a fost, a fost. Imi pare rau ca din cauza mea va simtiti atat de vinovat, spune el, luandu-ma prin surprindere. 

Baiatul asta...

- Cine spunea ca tu esti de vina? Il intreb. Vina e a lui Pierre, din cauza lui nu am fost constienti de actiunile noastre. Si ti-am zis sa nu-mi mai spui monsieur, ii soptesc bland.

- Adevarat, murmura el, stand cu coatele pe masa. Totusi, multumesc ca ai fost considerat si nu...

- Oricat de dus as fi, n-as putea niciodata sa fac asta...nimanui, ii spun. Nici cu Penone nu am facut asta, pana cand nu a sugerat el, soptesc , lasand capul in jos.

- De-ar fi toti la fel, spune el. 

Amandoi eram putin incordati, ne stiind cum sa ne comportam firesc. Ne-am privit putin, apoi i-am observat semnul de pe gat, in minte revenindu-mi toate scenele din seara precedenta. El si-a atins gatul instinctiv cu mana impodobita de inele metalice. Nu stiu de ce, dar inima a inceput sa-mi bata mai tare. Ma tot intrebam unde e Pierre care sa-mi ia gandul de gatul brunetului.

- Te doare? Il intreb.

- Nu, e doar senzatia aceea pregnanta, spune el.

- Eu...Voiam sa spun ceva, dar tocmai atunci a aparut Pierre grabit.

- Repede, Theo. Iubita ta vine aici, spune el panicat, iar tanarul a pufait iritat, dar inainte sa poata spuna ceva, Pierre ne-a impins amandoi sub masa.

Da, exact. Deci acum stiu de ce a spus ''sa nu va iubiti pe sub mese'''. Pe mine primul, cazand pe spate, iar pe Theo deasupra mea. Am vrut sa spunem ceva, dar blondul a spus sa facem liniste, punandu-se pe margine, avand grija ca paltonul lui si picioarele sa acopere totul. Si apoi, tinand cont ca eram impinsi in perete si era foarte intuneric, nu ne-ar fi vazut nimeni nici daca am fi...

Allez donc, la ce ma gandesc? Brunetul statea neclintit deasupra mea, vrand sa murmure ceva fara inteles, dar eu i-am facut semn negativ din cap, sa faca liniste. Amandoi stateam incordati, mai ales prin captul ca fetele noastre se aflau la distante minuscule si tanarul statea fix pe partea mea intima si cu mainile prinse de gatul meu. Asa ii puteam simti trupul fierbinte si aproape vibrand peste al meu.

Ce se intampla cu mine? Eu il iubesc pe Penone, eu il doresc si sunt starnit doar de micutul meu scarabus aurit. Si atunci... de ce ma atrage atat de mult tanarul cu parul negru si ochii de felina? Mie imi plac persoanele inocente si zglobii, nu cele reci si inchise.

In jurul nostru se auzeau vocile unei fete infuriate care tot tipa si intreba de brunet, iar Pierre incerca sa o calmeze, spunandu-i ca nu l-a vazut si ca tocmai a ajuns aici, nici n-a apucat sa comande. Dupa un timp, tipetele fetei s-au oprit si eu am putut sa-i vad chipul . Era o fata slabuta cu parul blond nisipiu si ochii albastri, la prima vedere destul de draguta, dar nu si la temperament. Era foarte furioasa, aproape izbucnind in plans.

- Ce-ai facut? Il intreb soptit pe tanar.

- Ne-am despartit acum ceva vreme si inca ma detesta fiindca n-am acceptat sa ne impacam, spune el usor iritat, afundandu-se involuntar in gatul meu.

Fara sa-mi dau seama, i-am mangaiat crestetul protectiv, simtind cum se relaxeaza sub atingerea mea.

- Nu vreau sa-l mai vad vreodata, tipa fata, trezindu-ma din trasa.

A lovit violent cu pumnul in masa inainte sa plece, iar impactul provocat a facut sa-mi se verse un pahar cu apa in cap. Theo a incercat sa ma curete, indepartandu-mi apa din par, dar tot degeaba. Intr-un final , Pierre ne-a facut semn sa iesim.

- Fara iubire? Intreaba el dezamagit si amuzat in acelasi timp.

- Ba da, ii raspund. Nu vezi cat sunt de ud? Il intreb sarcastic, lovindu-l cu o suvita din parul meu umed peste fata, facandu-l pe Theo sa zambeasca amuzat.

- Imi pare rau, Tanee te-a udat din cauza mea, spune el.

- E in regula, nu e vina ta. Toate sunt din cauza lui Ere, spun eu.

- Dar eu ce-am facut? Intreaba el indignat.

- Imi aduci ghinion, ii replic, privind ochii de catelus ai blondului.

- Mai bine te-ai duce sa te usuci, sa nu iti ajunga apa la creier, spune el, luandu-ne de mana pe mine si pe Theo si azvarlindu-ne in baie, intr-una dintre cabine si incuind-o pe dinafara.