"The most loving parents and relatives commit murder with smiles on their faces. They force us to destroy the person we really are: a subtle kind of murder."― Jim Morrison

17

 Tre-... -zeș...-te..-te

O durere cruntă m-a făcut să tresar și să arunc așternuturile pe jos, zbătându-mă în pat până când lumina a devenit clară, la fel și fața îngrijorată a lui Helen și a polițistului de lângă ea. I-am privit confuz, atât cât puteam să văd printre firele de păr lipite de frunte, întorcând capul în toate direcțiile.

Sunt înapoi la Hellfield? Dar cum am ajuns aici?

- Eric, te simți bine? Trebuie că ești traumatizat, spuse Helen, așezându-se la marginea patului lângă mine, iar polițistul - un bărbat de culoare , înalt și cu mustață groasă- rămase în picioare, privindu-mă atent.

Helen m-a prins de brațele goale, iar eu constatasem că purtam doar un tricou alb și o pereche de pantaloni scurți de bumbac pentru dormit.

Cine m-a schimbat de haine? Cum am reușit să ajung în cameră?

- Traumatizat, păi da... Danny a...,

- Noroc cu Danny care te-a salvat și te-a tras de lângă cadavru, mă întrerupse ea, iar eu am căscat gura.

- Cadavru? Despre ce vorbești? Nu, ritualul-...

- Așa e, biata de ea a fost omorâtă în timpul unui ritual. Oamenii ăștia au un cult satanic aici, dar nu știe nimeni cine sunt membrii, spuse Helen, cutremurându-se brusc și frecându-mi brațele protectiv.

- Stai așa... cine a fost omorât? Întreb eu.

- Anne, geamăna din clasa ta, spuse Helen.

- Poftim? Întreb eu, simțind cum mi se taie respirația, iar totul în jurul meu se întunecă.

Voiam să spun ceva, deși nu știam ce, fiindcă șocul era mult prea puternic, însă evenimentele de azi noapte erau în ceață. Oricât de mult mă străduiam să recapitulez tot ce s-a întâmplat, mintea mea refuza să coopereze. Cred că am făcut un scurtcircuit.

 De data asta, nu am rămas doar eu în întuneric, ci întregul Ivoryville.

- Se poate să-ți pun câteva întrebări? Întreabă bărbatul, de care am și uitat.

Vocea lui m-a făcut să tresar și să revin la realitate, însă realitatea îmi făcea stomacul să se învârtă pe dos, așa că am fugit direct în baie.

Helen a venit după mine și imediat cum am căzut în genunchi, golind tot lichidul rămas - singurul conținut - ținând cont că nu am mâncat de două zile mâncare solidă, blonda mi-a adunat părul și m-a frecat pe spate.

- Helly, am șoptit eu, ștergându-mi gura cu dosul palmei și ea mi-a dat o bucată de hârtie cu care să mă șterg.

Am gâfâit, ridicându-mă în picioare și împleticindu-mă înapoi în pat, acolo unde polițistul mă aștepta cu un caiet de notițe.

Cum aș putea să vă spun... că nimic din ce credeți voi nu s-a întâmplat de fapt?

Abia la prânz am reușit să scap de poliție, părinți și o serie de colegi enervanți care mă sunau întruna. Cumva am convins-o pe Helen să mă ducă cu mașina până la facultate, iar blonda m-a pus să-i promit că o sun imediat ce se termină cursurile. Helly m-a lăsat în fața universității cu inimă grea și a întors mașina spre conac. Am încercat să o sun pe Leanne pe mobil, dar numărul nu putea fi contactat și știam că e un moment prost. Dacă eu mă chinuiam să scap de poliție, doar fiindcă mă aflam acolo, nu-mi puteam imagina prin ce trece ea ca... 

Stai o clipă... Leanne e acasă? E teafără? Și mai e Danny... și Cherry. Trei persoane cu care trebuie neapărat să vorbesc.

Știam că nu o s-o găsesc pe Cherry, în special după cum văzut-o azi noapte. Nici nu aveam idee dacă e vie, dar eram sigur că Danny e teafăr și nevătămat. Întrebarea e... cum dau de el?

Hai Eric, gândește. Cum ai putut să-l atragi într-o pădure blestemată prin beznă, tot așa poți să-l atragi și în campusul facultății.

Am inspirat adânc și am coborât scările de piatră ale parcului din campus și voiam să trec strada spre clădirea facultății, când am auzit o serie de voci în depărtare. Am întors capul și l-am văzut pe Danny stând cu o groază de alți băieți pe una dintre bănci, lângă o tufă de arbuști, iar unii din ei se spărgeau de râs. Ceva îi amuza groaznic și sper să nu fie vorba de ce ceva grotesc.

Nu mi-am putut abține furia, așa că am mers direct în fața lor și l-am apucat pe Danny de braț, trăgându-l după mine. Nu era o diferență mare de înălțime între noi și chiar fără masă corporală sau nutriție, tot puteam să-l târasc, în ciuda protestelor ocazionale.

- Hey, Dans, iubițelul tău a intrat în călduri, de te-a apucat așa? Glumi un roșcat cu părul lung în spatele nostru, dar nu i-am dat importanță.

Am trecut de o serie de arbuști și tufe din parc, până când am ajuns la marginea unui chioșc cu ziare, unde l-am azvârlit pe Danny în bara de suport. Acesta mă privi ușor mirat, dar apoi și-a încrucișat brațele în sân, așteptând plictisit să spun ceva.

- Ce vrei? Întreabă el.

- Ce vreau? Să-mi explici ce se întâmplă și cum a ajuns Anne..., încerc eu să spun, iar el îmi acoperi repede gura.

- Shh, zise el, trăgându-mă de talie și conducându-mă până peste drum, acolo unde era o spălătorie mică și plină de lume.

Șatenul m-a băgat înăuntru și i-a plătit un dolar unui blond ce stătea rezemat de o mașină, apoi mă trase de mână până în debaraua din spate.

- Orice ai vrea să spui, n-o spune unde poate să ne audă cineva, șopti el, înghesuindu-mă printre cutiile de detergent cu miros de lavandă.

- Vreau doar să știu ce se petrece, spun eu, încercând să-mi ajustez ochii la întunericul încăperii și la trupul lui Danny care încerca să se lipească tot mai mult de mine.

L-am împins și l-am privit în ochi. Eram confuz și furios, dar mai presus de toate eram supărat de moartea lui Anne, deși abia o cunoșteam.

- Nu te privește pe tine, spuse el, suflându-mi aer cald în față.

- Am poliția acasă, Anne e moartă. Helen mi-a spus că tu m-ai tras de lângă ea. Ba eu cred că mă privește! Ce s-a întâmplat aseara? Pe lângă faptul că voiai să mă sacrifici, spun eu, scârșnind din dinți.

- Să vedem... mi-ai distrus ritualul, nu știu ce exact era...ce am văzut, dar când m-am întors după tine, erai lângă Anne, inconștient. Deși eu habar nu aveam că Anne e moartă, credeam că e doar drogată, spuse el, scărpinându-se în ceafă.

- Poftim? Întreb eu.

Ceva nu se leagă...

- Și Cherry? Întreb eu. Era... plină de sânge, murmur eu.

De data asta Danny era cel confuz.

- Huh? Cherry? Ce căuta ea în pădure? Cu toate că... ultima dată când le-am văzut pe gemene, erau cu ea.

- Atunci unde e cealaltă? Întreb eu , ducându-mi mâna la frunte.

- Nu știu, jur. Eu eram preocupat de tine, spuse el, iar eu m-am încruntat la el.

- Din ce cult bolnav faci parte? Îl întreb eu, lovindu-l cu palma peste spate.

- Wow, ușurel. Ultima dată , eu eram cel care domina. Și... n-ai înțelege, spuse el, apropiindu-se și mai mult de mine.

- Ce să înțeleg? Că ați omorât pe cineva?

- Nu... n-am avut niciodată crime aici, spuse el. Am avut doar sacrificii sexuale, dar nu am omorât pe nimeni, replică el, prinzându-mă de talie și lipindu-mă de peretele rece și murdar.

- De ce te-aș crede? Întreb eu șoptit, lăsându-mă cu palmele pe pieptul lui și îi puteam simți cum i-o ia inima la goană.

- Nu mă crede, spuse el, apropiindu-se de urechea mea. Sunt rău, sunt violent... fac sacrificii, droguri, am fel și fel de dorințe bolnave... dar nu sunt un ucigaș, spuse el, repezindu-se asupra buzelor mele.

Am simțit un șoc electric traversând prin tot corpul și aveam impresia că mă rup în două. Nu știam dacă să-l împing de pe mine, sau să-l trag mai aproape. Am oftat adânc când limba lui mi-a pătruns în gură, atacându-mă plăcut, însă în minte mi-a apărut reflecția mea pe lama cuțitului, petele de sânge de pe tricoul galben al lui Cherry și fața albă și neclară din spatele lui Danny. L-am împins și am ieșit val vârtej din debara, iar înainte să-mi dau seama, eram deja în parc, trecând pe lângă prietenii lui enervanți, în timp ce Danny striga după mine.

- Ce s-a întâmplat? Ți-a dat papucii? Întreabă roșcatul, am judecat după voce.

Nu am auzit exact ce i-a spus Danny, dar când am întors capul, șatenul l-a pocnit în față, iar prietenii lui încercau să-i despartă.

De fiecare dată când iubesc pe cineva, îi pierd într-o baltă de sânge...