Interviu cu Smorningstarr

🔈 zgomot
Persoană intervievată:  smorningstarr

1. Când ți-ai dat seama că scrisul este pentru tine?

     Întra 8-a, datorită profesoarei de la meditații. De obicei mă mustra din cauză că încurcam unele argumente la epic sau dramatic, însă tot ea a fost cea care m-a încurajat să scriu și să-mi dezvolt această pasiune. Nu prea am ascultata-o, însă pe a 9-a am primit același sfat de la profesoara de română, de la prieteni, verişori, etc. De fapt, dacă ei nu mă încurajau, probabil că aș fi încercat să scriu o carte mult mai târziu.

2. Care este cartea de care ești mândră?

    Algoritmii Haosului, nu e începută de mult și nu e nici prima mea " capodoperă" , să-i zic aşa, mai necesită unele modificări, însă după ce o voi termina, am de gând să o public și să scriu și alte cărți (: și, de ce nu, să fie publicate și ele.

3. Ai un scriitor care te inspiră?

   A. Stephanie probabil... aveam în minte idei contradictorii după ce am citit Malakai – să scriu și eu, să nu scriu –, însă până la urmă am zis să încerc. Lexi B. Newman și mulți alții.

4. Ce sfaturi dai scriitorilor care sunt la început?

   Scrieți din suflet, citiți mult ca să puteți acumula cât mai multă informație și nu faceți ca mine să aruncați doar o privire peste capitol și să-l postați. Mai beți o ceașcă de ceai și după reveniți și corectați-I, poate vă mai vin idei. Şi nu băgați în seamă toate părerile negative, unele poate o să vă lumineze, ca pe mine, însă altele poate nu o să-și aibă rostul. Nu reacționați la nervi la criticile negative – stați, analizați situația și ceea ce se spune și după luați o decizie.

5. Ce ți se pare mai greu când scrii o carte?

    Începutul. Asta mi se pare cel mai greu – începutul unei cărți, unui nou capitol, unui nou volum. După, totul curge de la sine.

6. Ai avut vreun moment în care ai vrut să renunți la Wattpad?

   O da! Când primeam critici negative și simțeam că nu e de mine, însă, cu timpul, mi-am dat seama că nu tuturor le place același gen de carte și că fiecare își are propria părerea. Nici mie nu-mi plac anumite cărți, deci îi înțeleg. Totuşi, nu am renunțat niciodată și uite-mă aici, cu cinci capitole la o carte ((: (glumim puțin azi).

7. Care e personajul tău preferat (inventat de tine)?

    Josephine și Zackay! Nu pot alege între ei. Și da, sunt inspirați din viața reală. Unii care îmi citesc cartea (cele 5 capitole ale ei și în curând 6), îmi spun că Josephine ( Jo) e dură, că se comportă prea urât și etc. (unii, specific clar, nu toți ). Încercam să fac ceva diferit cu cartea asta, să contureze o altă parte a omenirii. Nu toți pot fi buni ca și fetele din cărțile cu bad boy, unii sunt mai răi și închiși în sine din cauza trecutului lor sau a lipsei de afecțiune și multe alte. Btw, nu judecați o carte după copertă sau după primele 2 capitole – am pățit și de astea.

8. Care este cartea la care ai muncit cel mai mult?

     Algoritmii Haosului, cam singura, pentru că restul sunt în ciorne, dar sper să le public cât mai curând. Cel mai greu mi-a fost să contureze personalitățile personajelor și a celorlați, mai ales a lui Jo și Zackay.

9. Ai fost vreodată deranjată de comentariile cititorilor tăi?

    La început, da – de cele negative, desigur sau de unele unde mi se zicea că nu pun virgula unde trebuie sau că nu îmi e bun firul narativ sau, mai ales, unii care se legau de personajele mele, că sunt ciudate și așa mai departe. E cartea mea, e firul meu narativ, sunt personajele mele și povestea mea. Înțeleg unele comentarii unde te mai atenționează că nu ai fost atent și ai uitat o cratimă sau o literă – e normal, suntem oameni, mai greșim – dar nu să ajungi să te iei de povestea mea, ținand cont că am stat cu săptămânile să încerc, să fac să iasă ceva frumos, nu că și unii – cei cu cărțile Daddy, Răpită, Se* cu Andrei Şelaru și mai știu eu ce, care nu știu ce înseamnă aia scris și cum se face (rectific, unii).

10. Cum te-ai simțit când ai postat pentru prima oară?

   Entuziasmată? Speriată poate puțin? Fericită? Îmi era frică din cauza faptului că poate nimeni nu o să-mi citească povestea și că poate nu o să le placă. Fericită pentru că am început să scriu și asta e cel mai greu, cum am spus și mai sus – începutul e cel mai greu – și entuziasmată din cauza faptului că speram ca oamenii să înțeleagă că vreau să transmit ceva prin această carte – o altă față a lumii, lăsând-o pentru un timp la o parte pe cea roz și plină de iubiței și chestii. Asta vreau să se observe în cartea mea nu totul e roz în lumea asta și, cum mulți citesc cărți, m-am gândit să pun acest subiect într-un mod mai indirect în carte mea.

Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top