3- Eu mi-am pierdut mancarea!
Cleo's pov
M-am indreptat usor inspre Nado's. Stiam ca acolo urma sa fie zapacitul ala blond cu ochi albastri. Am impims incet usile si am intrat in local. Am inceput sa caut cu privirea o masa libera si m-am asezat la cea mai apropiata de aparatul de cafea, apoi mi-am scos o revista si am inceput sa o rasfoiesc la nimereala. In scurt timp am primit un mesaj:
"Mmm, e de la Samantha", am murmurat si l-am deschis. Ea il gasise deja pe Harry, spre deosebire de mine. Am oftat, apoi m-am ridicat sa imi comand, dar bine-inteles ca ma urmarea ghinionul, prinzandu-mi fusta in scaunul crapat si incercand din greu sa il smulg. Intru-un final, am smuls nervoasa de fusta si m-am trezit in bratele unui baiat blond si cu o portie de mancare pe restul tinutei mele. O bucatica din fusta ramasese in scaun, iar in sutien simteam in mod sigur urme de sos.
-Genial! am zis, smulgandu-ma din bratele tipului, care era bine-inteles zapacitul pe care il cautam.
- Tu vorbesti? Eu mi-am pierdut mancarea, s-a smiorcait blondul.
- Mda, cred ca sosului tau i s-a parut mai interesant sutienul meu decat mancarea ta, am zis sarcastica, starnindu-i rasul blondului.
- Nu e vija mea ca nu stii tu sa mergi pe tocurile alea! s-a aparat el, inca razand.
- Nu-l ascultati, frumoasele mele, am zis eu, vorbind cu tocurile si starnind o noua cascada de ras.
- Tu ai mancat? m-a intrebat blondu.
- Si eu care credeam ca ai sa imi zici mai intai cum te cheama, izvor de sos! i-am zis, adoptand o fata indignata.
- Scuze, dar mancarea inainte de orice! a strigat el, ridicand un cartof pai de pe tricoul meu si abordand o poxitie de statuia libertatii. Eu sunt Niall, a zis, apoi s-a indreptat spre tejghea ca sa isi comande alceva, dar de data asta la pachet.
Niall's pov:
Cand am terminat cu comanda, m-am intors inspre masa fetei, dar ea isi stransese lucrurile deja si se indrepta spre iesire. Am alergat inspre ea, cu punga cu mancare in brate.
- Hei! Unde pleci? am intrebat-o, iesind din Nado's.
- Pai, avand in vedere cum arat, singurul loc in care m-as mai putea duce acum e acasa, mi-a raspuns bruneta, uitandu-se in jos la fusta ei facuta franjuri si la bluza distrusa.
In timp ce ramasesem si eu sa o dtudiez, ea s-a intors si s-a indreptat in directia din care venea un camion mare, o cisterna rosie mai exact, care a stropit-o cu apa din cap pana in picioare.
- Rahat! a strigat bruneta, iar eu am inceput din nou sa rad ca un fraier.
- Hei, lasa-ma sa te ajut, i-am zis, apropiandu-ma de ea. S-a intors cu fata inspre mine si i-am observat pentru prima data, ochii verzi stralucitori si genele lungi, arcuite. A clipit lung, apoi si-a muscat buza de jos si mi-a raspuns.
- Nu stiu ce crezi tu ca poti face. Adica arat deja in ultimul hal, am ratat intalnirea si imi mai e si frig, a strigat ea la mine, apoi au bufnit-o lacrimile si s-a ascuns in tricoul meu, plangand acolo.
Am ramas socat un moment. Era la mine in brate, sprijinita cu capul pe umarul meu si plangand, o bruneta oarecare, pe care varsasem mancare si pe care o stropise o cisterna. Am inceput sa ii mangai parul matasos si apoi am observat ca vantul incepuse sa ii ridice fusta sfasiata, asa ca i-am pus mana pe fund, icercand sa-i tin fusta jos, cam Poc! o palma peste obraz.
- Stiu ca m-a bufnit plansul in tricoul tau, dar asta nu e un motiv ca sa ma pipai pe fund! mi-a spus fata, desprinzandu-se din bratele mele.
- Scuze, doar ca vantul....afica fusta...aaaa, am inceput eu sa ma balbai ca un fraier.
Cleo's pov:
Statea in fata mea, balbaindu-se si rosind ca un copil mic, incat m-i s-a facut mila de el.
- Ca sa iti iei revansa, du-ma acasa, i-am zis, incercand sa schitez un zambet.
Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top