Negura visării a crăpat în mii de bucăţi, iar ochii mi s-au deschis larg. Lumina m-a străfulgerat dintr-o dată şi mi-am repezit mâinile în jurul orbitelor, pentru a mă afunda din nou într-o temporară beznă. Am scâncit confuz, nemulţumit de starea de disconfort care îmi străpunsese întreg organismul. Dar după câteva clipe, stând în aceiaşi poziţie, nemişcat mi-am revenit şi am putut da la o parte bariera formată de ale mele degete, pentru a permite razelor soarelui să mă învălui în căldura lor plăpândă.

          Orbit şi paralizat parcă de un gram de emoţie din lăuntrul meu, am început să pipăi aşternuturile de lângă mine, doar ca să le simt răceala. Ceva lipsea sau mai degrabă cineva. Se trezise sigur mai devreme, dar nici nu conştientizam cât era timpul. Mi-am întors capul în pentru a citi cifrele de pe ecranul ceasului electronic - nouă şi jumătate. Buimăc şi încă amorţit m-am ridicat în şezut, privind în jur şi întinzându-mi braţele şi picioarele, lăsând un căscat prelung să rezoneze în cameră.

          Cu mişcări uşoare, am dat toată claia de păr care îmi brăzda faţa şi mă împiedica să văd foarte bine. În cele câteva clipe de răgaz am încercat să scotocesc prin amintirile de noaptea trecută. Chase fusese beat, neajutorat, eu melancolic şi iritat. Într-un final ne-am aruncat unul în braţele celuilalt, neputincioşi, febrili şi dornici de afecţiune. Nimic serios nu se întâmplase... Şi totuşi îmi lăsam creierul să născocească fantezii cât mai alarmante, cât mai murdare şi erotice. Am scuturat din cap, în speranţa să mă descotorosesc de ele. Nu era timp de aşa ceva, nu puteam face asta. Chiar dacă mă tenta.

          Malcom de tot m-am ridicat din pat şi m-am dezbrăcat treptat în drum spre baie. Uşa era între-deschisă şi am intrat fără să realizez că totuşi cineva deja ocupase cabina de duş. Silueta care se contura prin geam era una destul de musculoasă, tânără şi cu siguranţă nu ar fi putut fi tata, mama chiar ieşea din discuţie. Doar Chase era singurul rămas de pe listă. Mi se pusese un nod în gât şi degeaba îmi tot înghiţeam saliva, nu puteam scăpa de senzaţia care mă străbătuse. Pielea îmi era ca de găină şi aproape că tremurasem, cuprins ca din senin de frisoane. Sigur era ceva în neregulă cu mine. Obrajii îmi ardeau, prinzând o culoare roşiatică şi parcă transpirasem ca într-o zi toridă de vară.

          Nu îmi sesizase încă prezenţa, ceea ce mă liniştea şi totuşi chiar dacă era o distanţă destul de mare între noi, aveam senzaţia că stătea drept în faţa mea, privindu-mă cu ochii săi căprui şi limpezi.

          Ar fi trebuit să plec, să-l las în pace, însă nu am rezistat tentaţiei de a nu închide uşa şi a mă rezema de ea, privindu-i formele neclare cum se unduie sub jetul de apă. Imaginaţia mă acaparase complet şi începusem să respir destul de greu, gurile de aer fiind mai anevoioase ca niciodată şi totuşi muşchii nu îmi permiteau. Nu mă credeam în stare de aşa ceva, să dezvolt astfel de sentimente pentru el. Eram fraţi, dar nu ne lega sângele, ci doar o semnătură dintr-un act. Nu era gresit că începeam să-l plac în sensul acela? Nu era greşit faptul că întreg trupul meu ardea şi că pântecul parcă îmi tremura dornic?

          Am strâns pumnul la piept, în speranţa că voi putea cumva spulbera între degetele-mi subţiri freamătul lăuntric. Nici un efect, tot ce mai simţeam era cum mă acaparează focul, cum ard ca o torţă vie şi cum mă las pradă simţurilor primare. O presiune stranie îmi acaparase ochii, gândul şi parcă buzele mi se uscaseră deodată. Mi-am trecut limba peste ele, lăsând hainele în coşul cu rufe. Eram doar în boxeri şi nu puteam să ignor erecţia care pulsa pe sub material. Intenţia mea era să fac un duş rece, pentru a mă putea relaxa şi elibera, însă cu Chase în calea mea, puteam să îmi iau rămas bun de la acest plan.

          Îmi stăpâneam cu greu fanteziile şi dorinţa de a intra peste el şi al domina. M-am aşezat peste capacul wc-ului, îngropându-mi faţa în în palme, masându-mi pielea şi tâmplele. Oftasem prea zgomotos şi m-am speriat când l-am auzit pe Chase că opreşte duşul. A deschis uşa larg şi m-a întâmpinat cu acel rânjet specific al său, căruia nu îi puteam rezista sub nici o formă.

          — Îţi place să te chinui singur?

          — Nu! i-am răspuns sacadat şi în şoaptă, vrând parcă doar eu să aud asta.

          S-a întors cu faţa spre peretele unde era prins deasupra duşul şi a rotit de robinet, lăsând torentul de apă să se răsfrângă în valuri peste trupul său gol.

          Am înghiţit in sec la priveliştea care mi se arăta în faţa ochilor. Totuşi nu puteam să nu mă gândesc şi la reacţia mamei când avea să vadă ce băltoace am lăsat în baie.

          Nu era politicos să trag cu ochiul, însă cum puteam să mă abţin, când el făcea toate acestea voit, vrând parcă să mă ademenească? Începuse să-şi atingă corpul, să murmure cuvinte doar de el înţelese şi să-mi strige numele când îşi cuprindea organul în mâna. Mi se uscase gâtul priveamu-l aşa că m-am ridicat din loc şi am intrat în cabina de duş, trăgând de uşa glisantă a cabinei pentru a o închide.

          — Credeam că nu mai vii. A zâmbit Chase în colţul gurii şi a încercat să-şi înfăşoare braţele în jurul meu, dar l-am oprit, imobilizându-i mâinile la spate. Strânsoarea nu era atât de puternică, el o ştia, eu la fel, dar m-a lăsat să-mi fac de cap.

          Spre ruşinea mea, a trebuit să mă ridic puţin pe vârfuri, căci diferenţa de înălţime se resimţea, din nou el a chicotit, privindu-mă cum încerc să ajung la nivelul feţei sale. Şi-a aplecat puţin capul, oferindu-mi buzele sale, pe care le-am acaparat cu entuziasm. Gurile de aer deveneau din nou anevoioase, din cauza căldurii şi totuşi nu ne-am oprit, ci am continuat acest pasional act de afecţiune, afundându-ne şi mai mult în plăcerile noastre nevinovate. În trepte, am coborât spre mandibula sa, sărutându-i bărbia, iar mai jos gâtul, umărul, muşcându-l, simţindu-l cum se cutremură înfiorat de senzaţiile care îi străbăteau toate fibrele existente.

          — Rowen! Numele meu suna așa de frumos pronunțat de glasul său sacadat, încât m-a determinat să mă ridic din nou spre chipul său și să-i sărut dulceața umedă a buzelor.

          Și-a eliberat mâinile din încleștarea alor mele, printr-o mișcare bruscă și rapidă, pe care nu am putut-o sesiza la timp. Pași săi m-au ghidat în spate, sub duș, unde am rămas proptit de peretele cabinei. Era rândul său și puteam observa cum în ochii săi mocnea o dorință aprinsă, pârjolitoare. A lăsat la o parte dulcegăriil și s-a înfipt în pielea mea cu ardoare și sălbăticie, mușcându-mi pielea gâtului, făcându-mă să țip deodată și a coborât cu sărutări multiple spre al meu piept, abdomen şi când a ajuns la nivelul boxerilor l-am prins de păr, îndemnându-l să-şi ridice capul şi să mă privească.

          — Nu!

          — E prea târziu pentru asta, nu crezi?

          Cu toate că îl trăgeam de păr, durerea nu îl afecta atât de tare, ignorându-mi rugămintea. A tras de boxeri în jos, dezvelindu-mi erecţia. În acel moment inima mi-o luase la galop şi cu mâinile am acoperit zonă intimă de ochii săi cercetători şi curioşi. Pe Chase l-a apucat râsul, iar eu m-am încruntat la reacţia sa. Nu era amuzant... Mi-a apucat palmele în mâinile sale şi încet de tot mi le-a îndepărtat. Am icnit cutremurat când buzele sale au început a se plimba de-a lungul membrului meu. Mă simţeam ameţit, pierdut şi agitat, căci ghemul de emoţii care se strângea în stomacul meu devenea din ce în ce mai mare. Simţeam că am să explodez.

          — Cha... Chase! Mi-am rezemat capul de perete, lăsându-mă purtat de val, de furnicăturile ce-mi ardeau fiecare particulă din fiinţă. Izbugnisem în gâfâieli şi gemete sonore, care acaparaseră întreaga încăpere.

          Totul părea doar un vis frumos, din care poate nu mai voiam să mă trezesc. L-am privit de sus, cum îmi îndeplinea fanteziile cele mai întunecate şi erotice. Răsfăţându-mă cu atingeri pe care nu le mai resimţisem de multă vreme. Pluteam parcă într-un vid vaporos, fierbinte, iar numele său răsuna precum un ecou, şoptit atât de senzual în mintea mea. Îmi clocotea sângele prin vene, iar trupul începea să mi se încordeze. M-am eliberat fără să realizez că o făcusem în gura lui. Câteva clipe am rămas sprijinit de perete, inspirând şi expirând puternic. L-am auzit pe Chase cum şi clăteşte gura şi scuipă conţinutul pe jos. Apa încă se răsfrângea asupra trupurilor noastre, precum o ploaie caldă, grea şi revigorantă. I-am prins mâna şi l-am tras mai aproape, îmbrăţişându-l, Chase şi-a împletit braţele în jurul taliei mele, îngropându-şi faţa în scobitura dintre umărul şi gâtul meu, oftând.

          — Ce s-a întâmplat?

          — Mama ne va ucide când va vedea ce băltoace sunt în baie...

***

          Nu mai ieşisem afară pe verandă ca să pictez, ci mă tolănisem pe canapeaua din camera de zi, schiţând de zor câteva forme geometrice şi altele neregulate. Tata stătea lângă mine, citind o carte despre războaie, mama era plecată în oraş pentru cumpărături. Chase sigur era în garaj cu uneltele şi maşina sa, încercând să-şi facă de lucru. Preţ de câteva secunde mintea îmi zbură departe, spre acel colţ întunecat din subconştientul meu unde imaginile din dimineaţa aceasta mi se derulară încet, ca un film, cu sonor cu tot. M-am fâstâcit în loc ruşinat de ceea ce putusem fi capabil, însă mai ales Chase. Apăsasem prea tare foaie, mina de la creionul mecanic se rupse cu zgomot. Tata îşi ridică privirea din carte, zâmbindu-mi.

          — Nu-i spun mamei ce aţi făcut în baie.

          — Poftim! Am simţit cum mă lasă inima când cuvintele sale mă loviră din plin. Cumva îşi dăduse seama de ce lucruri păcătoase am putut face?

          — Dar ştiu că sunteţi băieţi conştiicioşi şi aţi şters pe jos băltoaca. Însă ne vor taxa ăia de la apă destul de mult. Râsul său cristalin înfundă camera, am răsuflat uşurat când l-am auzit. Nu ştia nimic, ceea ce era bine, fiindcă nu eram atât de sigur pe noi încât să ne afişăm în faţa lor ca un cuplu... Eram un cuplu?

          Liniştea care tronă, păru ciudată, fiind nevoit să încep o discuţie ca să nu par prea dubios.

          — Şi voi ce aţi făcut aseară în oraş?

          — Întâlnire cu toată lumea, se apropie ziua de naştere a primarului şi ne-am gândit cum să-i organizăm o petrecere surpriză. Mama ta deja s-a oferit să facă faimoasele ei negrese şi tortul acela cu lămâie. Sincer abia aştept, de când nu am mai gustat eu bunătăţi de genul. Sper să trăiesc până atunci.

          — Tată, nu vorbi prostii, vei trăi.

          — Ce spui, tu cu fratele tău vreţi să daţi o mână de ajutor cu căratul lucrurilor şi decoratul? Ai putea picta ceva pe nişte pereţi din carton şi aşa doamna profesoară Anchor spunea că ar vrea să facă o scenetă cu elevii ei de clasa a cinciea.

          — Hmm... Chase poate, eu, nu ştiu dacă pot ajuta.

          — Ştiu că nu îţi place aşa de mult oraşul, mai exact oameni din el, însă nu poţi fugi mereu de trecut, vremurile se schimbă, unii oameni stagnează, totuşi ai şansa să le demonstrezi contrar. Şi mie chiar mi-ar prinde o mână de ajutor, fiule.

          — Bine.

          — Rowen, hai să te duc în locul meu secret. Tată te luăm cu noi.

          Chase a intrat în casă pe neaşteptate, tata l-a salutat, iar eu doar l-am privit atent. M-am ridicat de pe canapea şi am vrut să las caietul cu schiţe pe masă, însă Chase mi-a garantat că ar fi păcat să fac asta, din moment ce locul său secret e plin de vegetaţie. Îmi stârnise curiozitatea aşa că l-am ajutat să-l scoată pe tata afară din casă şi fără alte comentari ne-am ghidat după el prin pădure. Cărarea imaginară pe care am luat-o nu o cunoşteam şi nici spaţiul înconjurător. Se părea până la urmă cu nu eram „regele" acestui ţinut cum îmi imaginasem înainte. Copacii se înălțau falnic precum santinelele deasupra noastră, preluând rolul de gardieni ai naturii. Cu toate că încă era destul de frig, pădurea părea să-și păstreze frumusețea, pe alocuri încă fiind petece de iarbă verde sau arbuști și tufișuri vivant colorate.

          Drumul a fost destul de lung, însă nu era departe de casa noastră și când am ajuns am putut observa un râu ce șerpuia spațiul înconjurător. Susurul apei și freamătul păsărilor dădeau o notă de viață naturii încremenite de frigul lunii noiembrie. Avusese dreptate, peisajul era plin de vegetaţie şi îţi tăia respiraţia.

          — Ce spui fiule, nu e ceva de vis?

          — Ai dreptate, tată! Chase, aici ţi-ai dus veacul aseară?

          El a îngânat în semn că „da" şi s-a apropiat de tata, împingându-i căruciorul mai în faţă, acolo unde pământul era bătătorit puţin.

          — Arată-i lui Rowen lăcaşul tău, eu voi fi aici, citind din cartea asta.

          — Ai, ai căpitane! Tonul jucăuş a lui Chase m-a făcut să chicotesc şi mi-a umplut pieptul cu o emoţie caldă. Se părea că avea efectul acesta asupra mea. 

          Locul său de refugiu nu era unul atât de vast, ci doar o parcela aceasta mică cu care ne desfătam privirile. Desigur că în lung şi lat pădurea brăzda intinderi mari, dar lui Chase nu îi trebuia aşa ceva, ce era aici îi satisfăcea momentele cele mai tumultoase. Nu ne-am îndepărtat foarte tare de unde era tata, dar am trecut de răul acela micuţ şi ne-am ascuns de după nişte copaci, râzând şi amintindu-ne de copilărie. Într-o mână ţineam caietul, iar cu cealălaltă îmi sprijineam corpul de un trunchi, privind de jur în prejur minunăţiile naturii. Chase s-a apropiat precum o panteră de mine, ivindu-se pe neaşteptate, cuprinzându-mi mijlocul cu ambele sale mâini, coborând apăsat spre şolduri şi strecurându-şi palmele la spate, strângându-mi fesele cu putere, îndemnându-mă să mă lipesc de el complet. Îi simţeam trupul cum se freacă de al meu şi glasu-i gutural şi mormăitul plin de dorinţă pe care mi-l şoptea la ureche. Îmi sărută gâtul şi apoi buzele, muşcându-le, sugându-le şi explorându-le cu nesăţ. Mi-am deschis gura, permiţându-i să adâncească sărutarea aceea atât de dulce şi seducătoare, care mă ameţea şi îmi transmitea fiori electrizanţi pe şira spinării.

          — Îmhh... mai uşor, îngh... Chase, dacă ne vede tata?

          — Şhh... nu contează. Oricum ştiu că nu vrei să mă opresc.

          Mi-am muşcat buza prin de emoţie, nu voiam să se oprească şi nu trebuia să mă răvrătesc atât de tare. El a înţeles mesajul ascuns al reacţiei mele şi a continuat să mă sărute din ce înce mai pasional, mai sălbatic. Plămânii îmi ardeau, aveam nevoie de oxigen, iar puţinele pauze pe care le luam pentru a inhala aer se terminau prin ardoare cu care din nou reveneam la atingeri apăsate, febrile, ce ne tăiau răsuflarea. Însă ne-am oprit, speriaţi de glasul tatei, care ne striga nu foarte departe de unde ne aflam. Momentul a trebuit să îl încheiem şi să ne aranjam mai bine hainele pe noi, ca nu cumva să dăm de bănuială şi ne-am întors în locul de unde am venit. Tata stătea în scaun, privind spre cer, apoi când ne-a văzut a zâmbit fericit şi ne-a rugat să-i fim alături, să mai depănăm amintiri din tinereţea sa. Dorinţa i-am îndeplinit-o şi am petrecut două ore întregi, aşezaţi pe jos, râzând şi dezlegând mistere ale trecutului, pâne ce a trebuit să ne întoarcem acasă, fiindcă mama avea să sosească şi nu doream să o îngrijorăm cu absenţa noastră.