N-aș fi eu aceeași, oare?
Sau n-aș ști...
Dintre atâtea, care.

Cred că m-aș scălda în baltă
Și mi-aș da drumul pe spate,
Trupul mi s-ar scufunda în apă,
Din inimă s-ar frânge-o parte.

De mi-aș da drumul la aripi
Și de m-aș lăsa să zbor,
De mi-aș pierde dintre pene,
Pentru un suflet rătăcitor...

Când un sonet ai urma
Și ți-ar spune c-o să mor
Poate în brațe m-ai culca
Și m-ai săruta de zor.

Știu că aș memora minute
Și din nimic aș face trai,
De mi-ai da din tine sute
Ori numai o fărâmă de rai.

N-aș fi o notă în al tău glas?
Sau poate...
Aș fi un bun rămas.