Sunt cu tine
Stele au împânzit ținutul...
ținutul nostru îndelung jinduit,
lăsându-se aruncate-n gol
reinventate și cusute
cu lacrimi și speranțe
de satin.
Îngeri cântat-au din ceruri
Și îmbrățișat-au scoarța
gândurilor mele.
Colorând firea
Și îmbucurând ontologia
imperfectă.
Tu nu ești perfect.
Tu ești doar un oximoron
de gânduri și de improbabilitate
și de știință și neștiință
imprimat în mine
în sine și-n simțire
și legat cu fire
de lumină și de lună.
Metaforă e noaptea:
se coboară-n rotocoale
praf de galaxii.
și lumina palmei tale se prefiră
printre degetele mele
ca o stea
capturată
fără de sfârșit sau început.
Mi se țese lumea
cu fire de iarbă și flori,
iar în fața ochilor mei
se desfășoară simțirea.
Întunericul mă aspiră, mă inspiră
și orbitele-mi sunt goale
și se țes învârtejit
în minciună
și-n albastru.
Vidul n-are sens
totul e haos
argint, petrol, diamant
pene de porumbel și file de poveste
și nici nu mai știu
ce,
cine,
sau de ce
sunt cu tine.
Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top