Fluture din amintire
Sunt un fluture din amintire
Unul cu-aripi din pliuri imperfecte,
Sunt aburul de vise pierdute-n simțire,
Sunt tehnologia cu motoarele defecte,
Sunt negură-n răsărit și lumină în amurg
Sunt ancoră, defecte, lampadare rubinii
Sunt praful crud de stele, ce din galben etern curg,
Și norii morți de mare, frânți și totuși vii.
Sunt o pulbere de viață convergentă cu iubirea,
Sunt flăcări mari, roșcate, pierzându-se pe cer,
Sunt dorul viu de tihnă, înmarmorând iubirea,
Haos, ocean și floare, răsfirate în eter.
Sunt în fragranțe roz și mere, ciocolată și carmin,
Esențe fragmentate, fierbințeală și roșeață,
Aripile-mi sunt pudrate cu panglici de satin,
Și mă pomenesc expulzată-n fiori și ceață.
Cad în iluzii răsuflate, mă îmbăt cu mușețel,
Mica inimă-mi aleargă, liberă și nestrunită
Zbor plutind în Soare, adumbrindu-l și pe el,
Iar lumea se desfășoară-n cobalt, aur și pirită.
Sfâșii telurice-escapade, exotisme bine coapte,
Dezasamblez frânturi de pânze și celule,
Dar, într-un final, mi-e groază c-am avut dreptate,
Și că, într-o zi, destinul meu va fi globule.
Sunt un fluture din amintire...
Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top