Erai la el acasă de ceva vreme, amândoi vizionați un film, dar nu puteai spune că ești foarte atentă la secvențe. Din când în când Youn face comentarii legate de scene, iar tu îl aprobi absentă. Nu știi dacă a observat asta totusi, el părând foarte investit în film.

Mintea ta zbura prin alte locuri acum. De câteva săptămâni aveai impresia că Seungyoun îți ascunde ceva. Nu știai sigur ce anume fiindcă mereu când aduceai vorba de asta, ori schimba subiectul, ori îți spunea că încă nu era momentul potrivit să vorbiți despre un subiect atât de serios.

Îți aminteai că după ce ați avut o discuție despre viitorul vostru, ziua următoare brunetul părea schimbat oarecum. După acea mică schimbare, a urmat sentimentul că nu-ți zice tot ce ar trebui să-ți zică. Nu avea cum să fie deranjat de un viitor cu tine pentru că el a fost cel care a inițiat discuția asta.

A vorbit lejer și deschis despre cum anume ar decurge totul odată ce v-ați muta împreună, probabil în alt oraș. Ți-a surâs ideea aceasta fiindcă era mai ușor să vedeți dacă sunteți compatibili din toate punctele de vedere. Încă nu îi știai toate obiceiurile, și nici el pe ale tale. Chiar îl plăceai pe brunet, iar un viitor alături de el nu suna așa de rău, de aceea erai dispusă să faci acest pas.

- Cred că personajul malefic este fratele protagonistului, comentează iubitul tău.

- Oh, sunt sigură, îi răspunzi tu fără prea mult interes, iar el își dă ochii peste cap. Din nou îi răspundeai așa. Acesta lasă un oftat lung să-i scape printre buze, apoi se apleacă pentru a lua telecomanda. Îl vezi cum oprește televizorul și se întoarce cu totul spre tine.

- În regulă, ce ai? întreabă în timp ce își trece mâna prin păr. Am încercat sa nu fiu prea bagăcios pentru ca dacă ar fi ceva deranjant, mi-ai spuse, dar nu pot să primesc răspunsuri așa de seci.

- Știi ce am, Seungyoun, îi răspunzi tu pe același ton. Dar eviți să vorbim despre asta, cum ai vrea să reacționez?

- Ah... același subiect? sesizează el. Ți-am spus că vom discuta când va fi momentul, își repetă cuvintele.

- Când va fi momentul potrivit mă rog? strigi tu, simțind cum furia se adună.

- Când îmi va răspunde proprietarul! Strigă și el la rândul său, apoi își pune mâna peste gură, realizând nu informația asta nu trebuia să o afli încă. Tu doar îl privești extrem de confuză, neînțelegând despre ce proprietar e vorba, însă nu ți-a luat foarte mult să te prinzi despre ce vorbea.

- Doar nu ai.... începi tu, dar cuvintele îți rămân în aer. Nici măcar nu știai ce să zici în momentul de față.

- Doar nu am luat apartament după ce am avut acea discuție despre viitorul nostru? Se prea poate să o fi făcut, recunoaște Seungyoun destul de stânjenit. E prea.... prea mult? Prea repede? întreabă el oarecum îngrijorat, iar tu doar îți miști capul în sens negativ.

- Nu, nu e prea mult, îl asiguri tu zâmbindu-i. E fix ceea ce doream de fapt, adaugi pe urmă, făcându-l să răsufle ușurat. Doar am fost șocată, fiindcă zilele asta am avut impresia că te distanțezi de mine, că-mi ascunzi ceva...

- Voiam să fie o supriză, așteptăm confirmarea oficială din partea proprietarului, de aceea nu am putut spune până nu era sigur, îți explică Seungyoun. Doar că... apartamentul e în Daegu. M-am gândit că ne-ar prinde bine un nou început.

- Asta ar fi la 3 ore distanță de Seul, spui tu, dar gândul să părăsești acest oraș nu te speria deloc. Crescând aici de mică ai avut ocazia să vezi toate atracțiile lui, de aceea farmecul s-a cam dus. Chiar aveai nevoie de ceva nou.

- Dar... asta înseamnă cu tu ai dat toți banii, realizezi tu destul de nemulțumită. Ai luat-o razna? îl cerți tu. Una era să-ți cumpere cadouri și alta era să ia un întreg apartament. Urai să nu poți să faci nimic și doar să primești pe tavă anumite lucruri. În modul ăsta simțeai că nu le meriți.

- Știam că vei spune asta, te întrerupe el, așa că am vorbit cu proprietarul să plătim totul în rate, împreună, te asigură.

- Atunci... e totul rezolvat? întrebi pentru a primi o confirmare, ca să fii sigură că nu e doar în mintea ta.

- Totul e rezolvat, răspunde Youn zâmbitor.

Nu ai așteptat prea mult și te-ai aplecat spre brunet. pentru a-l trage în brațele tale. Acesta își plasează palmele pe spatele tău, dorind sa te țină mai aproape. Erai extrem de bucuroasă că discuția aceea chiar a contat pentru el și că nu au fost doar vorbe în vânt, deoarece voiai să-l ai pe Seungyoun prezent în viața ta cât se putea de mult.

- Acum hai să ne uităm la filmul ăla, îi propui tu, determinându-l să te privească mirat.

- Credeam că nu-ți place, spune el râzând în timp ce se uită cum iei telecomanda de pe măsuța de sticlă.

- E un început pentru toate. Ar trebui să-mi explici totuși cum stă treaba cu unele personaje, adaugi tu amuzată si aprinzi televizorul.

***

Vestea că o să te muți la 3 ore distanță nu a fost foarte bine primită de parinții tăi. Nu ți-au interzis să pleci, nici nu mai aveau cum să facă asta, doar că s-au intristat destul de tare la auzul ei. Le-ai promis că o să îi vizitezi și o să-i suni de multe ori ca să nu-și facă griji pentru tine.

După toate plânsetele și promisiunile făcute alor tăi, ai decis să urci sus pentru a arunca o ultimă privire camerei tale. Ai avut extrem de multe amintiri aici deși doar anii liceului i-ai petrecut aici. Amintiri plăcute, neplăcute, stânjenitoare și amuzante se derulau în mintea ta cât timp scanai camera. Ai lăsat un oftat să-ți scape printre buze la gândul că urma să o părăsești.

Ești întreruptă din gândurile tale de pașii lui Seungyoun, care aparu la scurt timp în spatele tău, sprijinindu-se în tocul opus al ușii.

- Nu-mi spune că bocești după camera asta, te tachinează brunetul, primind um ghiont din partea ta. Vezi, de asta nu-mi pun amprenta pe locurile unde stau, mi-ar fi greu să le părăsesc.

- Ei bine eu nu am un ciudat pe urmele mele ce mă poate determina să plec din secundă în secundă, i-o întorci tu, referindu-te la Yohan.

- Bine zis, râse el, alăturându-i-te și tu. Nu-mi faci un tur al camerei? întreabă Youn. Sunt curios ce chestii faceai pe aici.

- Hmm, în regulă, aprobi tu, apoi te dai la o parte pentru a-l pofti înăuntru. Vă poftesc în umila mea odaie, bunule domn, îi vorbești tu pe o voce amuzantă și faci o plecăciune înaintea lui.

- Dar vă mulțumesc domniță, răspunde brunetul, după care îți urmează și el gestul. O odaie foarte primitoare și caldă din câte observ eu, spune în timp ce își pune mâna pe bărbie, prefându-se să-și mângâie barba inexistentă.

Amândoi începeți să râdeți la scurt timp, neputând să jucați prea mult teatru, deoarece nu puteați sta serioși deloc. După mica scenă, ai început să-i povestești lui Seungyoun diverse întâmplări nesemnificative. Totuși, acesta părea interesat să te audă.

- Cel mai mult îmi va lipsi patul, oftezi tu, apoi te arunci pe el, stând le spate și privind tavanul. Cel mai comod loc din lume din care nu voiam să mai plec vreodată.

- Și mie îmi va lipsi patul tău, spuse brunetul zâmbind ștrengar.

Îl auzi cum se apropie de tine, iar la un moment dat simți cum se lasă salteaua sub greutatea lui. Acesta își face loc între picioarele tale, sprijinindu-și mâinile de o parte și de alta a capului tău. Acum se afla deasupra ta și având o privire destul de sugestivă.

- Știu eu de ce îți place ție, râzi și îl împingi jucăuș de pe tine, ajungănd acum să stea în dreptul tău, iar el te aprobă amuzat.

- E o amintire frumoasă, de ce nu ai început cu asta când mi-ai prezentat camera.

- Vreau să ne facem acum o alta, îi propui acestuia, luându-l din nou prin surprindere. Seungyoun își întoarce capul înspre tine ușor surprins.

- Cred că de data asta va trebui să fii mult mai silențioasă, spune el, iar tu doar începi să chicotești. Habar nu avea ce urma să se întâmple.

- Cine a zis că la mine o să fie problema? râzi ușor în timp ce te muți deasupra lui. Expresia lui dezorientată făcea totul mult mai distractiv pentru tine. Se vedea că nu îi era clar unde băteai, dar ceva îți spunea că urma să se prindă el pe parcurs.

Te apleci destul încât să ajungi în dreptul gâtului său, lipindu-ți buzele de pielea sensibilă. Lași o dâră de săruturi până ce gulerul tricoului îți apare în cale, apoi îți muți una dintre mâini sub materialul ce îl acoperea, dezvăluindu-i abdomenul.

- Jaeha... gemu el înfundat, ce vrei sa faci? întrebă el pe o voce sacadată, însă doar i-ai ignorat vorbele și ți-ai continuat treaba.

Buzele tale au coborât cu săruturile până aproape de linia V-ului, dar nu te puteai duce mai jos, deoarece pantalonii lui îți erau în drum. Ți-ai dus mâinile spre cureaua lui, pe care ai dat-o jos fără prea mult efort, aruncând-o mai apoi pe jos. Desfaci nasturele și slițul, curpinzându-i membrul prin boxeri. Începi să îl strângi ușor, apoi îți plimbi mâna de sus în jos pe conturul care devenea tot mai evident. Reacțiile lui au fost pe măsură, fiind o plăcere pentru tine să-l vezi cum se cutremură astfel din cauza atingerilor tale. Cel mai amuzant era că nici nu ai făcut mare lucru.

- Ai ceva în minte sau pot să fac ce vreau eu? îi propui lui Seungyoun, dar indiferent de ce ziceai tot ți-ai fi urmat planul.

- Am câteva idei, dar... ah, te las le tine să fii cea creativă de data asta, răspunse el printre gemete, determinând apariția unui zâmbet superior pe chipul tău.