Capitolul 2
Beatrice Desmond privește cum o armată se apropie de oraș. Nu era acolo pentru a-i ataca, ci pentru a le câștiga suportul în războiul care urmează să vină. Regele Kieron Evryn dorește să unească regiunile, cum mulți au vrut înainte. Totuși, Beka nu este sigură dacă acest rege va reuși când mulți alții au eșuat. Zvonurile spun că regele Kieron are o armată numeroasă, dar Isenyira nu se va pleca niciodată unui străin și, pentru a cuceri ținutul regelui Anrod, întreaga armată ar trebui să ocupe fortăreață Evenes. Și nu există un om pe lume care nu știe că în Evenes nu poți intra fără permisiune.
– Nu ar trebui să ne implicăm, tatăl ei, Charles, spune. Este o prostie să sprijinim un băiat care a fost pus în fruntea unei armate.
– Am auzit că nu a pierdut o bătălie în viața lui.
– Desigur că nu, Charles îi răspunde fiului său. Dacă ar pierde și o singură luptă, nimeni nu l-ar mai urma.
– Câți oameni vor muri pentru visul altui rege? Mama Bekăi întreabă. Nenumărați, cu siguranță.
Nenumărați oameni mor în fiecare zi, Beke gândește. Măcar cei care vor muri o vor face pentru ceva în care cred.
– Nu crezi că are șanse de a câștiga? James intervine rapid.
– Anrod nu va merge la luptă, asta o știm cu toții. Totuși, Isenyira este păzită de Ander Barvyn. Am luptat odată alături de el, când era mai tânăr... Nu l-aș vrea ca inamic.
Tatăl ei nu menționează ce s-a mai întâmplat în acele zile și cum îi este dator războinicului pentru că i-a salvat viața. Beka știe mai bine decât să spună ceva. Tatăl ei s-ar enerva mai rău.
– Lorzii Chernin și Mercier vor separa Consiliul în două. Sora lui Chernin este regina Isenyirei, iar Mercier ar face orice să vadă Evenes arzând de când sora lui a fugit cu Ander. Într-un mod sau altul, vom fi implicați în acest război.
Și pot doar să spere că vor fi de partea care va câștiga.
༺༻
– Cum îndrăznește? Cine se crede?
– Un rege? Ander sugerează.
La auzul cuvintelor, Anrod aruncă pocalul cu vin pe podea, furios.
Un lucru este sigur pentru Ander. Anrod nu este regele pe care războinicul l-ar fi susținut, dacă ar fi avut de ales. Jurământul de credință a fost dat mamei lui Anrod în schimbul trimiteri unei armate în Evenes când venea timpul. Pe atunci, Ander spera că Anrod ar putea deveni un rege bun. Știe că speranțele sale au murit de mult.
– Vei lua armata și te vei duce pa graniță!
– Nu este o idee bună. Kieron are nevoie de Varelia și trebuie mai întâi să ia Camenia. A trimite întreaga armată acolo ar fi o mare greșeală.
În primul rând, ar lasa Valona lipsită de apărare, iar o mică armată ar putea veni pe mare, luând orașul și pe rege ostatic. În al doilea rând, oameni nu ar fi încântați. Bărbații vor începe să muncească câmpurile și niciunul nu va dori să plece la un război care va veni peste un an. Kieron nu îi putea ataca în iarnă, iar câștigarea suportului celor din Varelia și luarea Cameniei va dura o vreme. Sigur, ar trebui să trimită mai multe trupe la graniță, dar nu întreaga armată. În al treilea rând, Ander nu și-a mai văzut casa și fiica de jumătate de an. Azura nu era niciodată fericită când nu o vedea pe Stiorra prea des, iar Ander detesta să își vadă soția supărată.
– Ai vorbit cu Calista? Ăsta e planul ei, nu-i așa?
Ai putea înceta să mai dai vina pe soția ta tot timpul și să te mai uiți în oglindă când cauți vinovatul!
Ander nu îi spune asta, totuși. Poate ar fi făcut-o când era tânăr, dar astfel de vorbe au avut un preț, iar prețul a fost pierderea familiei sale.
༺༻
Lui Victor nu îi place să vorbească despre timpul petrecut în pădurea blestemată. De multe ori a fost întrebat cum a ajung acolo și cum a ieșit, dar niciodată nu a dat un răspuns clar. Singura persoană căreia i-a spus ceva este Sadira, sora regelui Kieron, care îi este o prietenă dragă.
Și Erik îi este prieten, iar Victor îi este extrem de recunoscător pentru tot ceea ce a făcut pentru Vanessa, sora lui mai mică. Totuși, a folosi pădurea pentru a intra în Camenia pe ascuns... Victor nu are de gând să ajute pe cineva cu acest plan nebunesc.
– Nu vrem ca regele Anrod să prindă veste de venirea noastră. Iar lorzii din Varelia nu vor fi niciodată de acord să ne lase să trecem în Isenyira de la ei.
– Nu, Erik. Nu am de gând să vă ajut să muriți în acea pădure blestemată.
Pădurea nu apare pe hărți și nu a apărut niciodată. Nici nume nu are. Întreaga lume se teme de ceea ce este acolo, iar Victor nu îl va ajuta pe Erik sau pe regele Kieron să trimită o armată către moarte. Pădurea trebuie lăsată nederanjată.
– Ne-ar fi...
– Am spus nu. Crede-mă, nu vrei să pui piciorul acolo. Pădurea este blestemată cu un motiv.
Nu vrea să se gândească la ceea ce a văzut acolo, la ceea ce există în acel codru plin de sânge și moarte. Pădurea nu este locul care ar putea ajuta la câștigarea unei bătăli. Orice armată ar ajunge acolo ar fi măcelărită. Supraviețuirea lui a avut un singur motiv, iar ceea ce l-a ajutat nu o va face din nou.
Erik oftează.
– De ce faci asta? De ce îl ajuți pe acest rege?
Kieron era tânăr, prea tânăr să-și facă iluzii despre o astfel de unire. Iar pe Erik nu îl leagă nimic de aceste meleaguri, el poate pleca oricând.
– Vreau să o fac.
Victor oftează.
– Nu știu cum să-ți spun, așa că voi fi direct. Doar un prost nu ar observa că îi faci ochi dulci Sadirei. Ar trebui să nu uiți că ea este sora unui rege și se va căsători pentru o alianță, nu pentru iubire.
Victor îl cunoaște pe Erik destul de bine încât să știe că acesta o iubește pe Sadira. Totuși, visul lui este unul imposibil. O prințesă nu se căsătorește și nici nu fuge cu vreun pirat.
༺༻
– Cum e Rena?
– Bine, Valerian îi răspunde Azurei.
– Mă bucur, femeia spune cu un zâmbet cald.
Întreaga ei viața i-au plăcut copii. Îi place să se joace și să stea cu ei. Dacă ar putea, nu ar pleca de lângă propria ei fiică.
– Tu cum ești? Azura întreabă. Nu poate fi ușor în această perioadă.
În camera în care Valerian se ocupă de tonicuri și de pacienți nu îi poate auzi nimeni. Din acest motiv, Azura a îndrăznit să menționeze starea actuală a regatului. Poporul o iubește pe regina Calista, dar regele Anrod este din ce în ce mai paranoic, iar Azura se teme că își va pierde mințile. Anrod a fost mereu așa, chiar și abia când l-a cunoscut pentru prima dată, Azura a putut observa că ceva era în neregulă cu tânărul rege. Ceva îl bântuie, iar starea lui a devenit din ce în ce mai gravă.
Tot ceea ce Azura își dorește este să meargă acasă. Stiorra o așteaptă și nu vrea să fie departe de casă. Dacă timpul ei de a muri vine, Azura vrea să fie alături de familia ei. După trei sarcini pierdute, a pierdut toată speranța că va mai avea vreun copil. Dar acum un prunc crește în interiorul ei, iar Azura abia așteaptă să-l cunoască. Totuși, știe ce pericole există. Multe tinere vin la ea pentru a scăpa de sarcini nedorite sau pentru a se asigura că nu vor avea astfel de probleme, iar Azura folosește tot ceea ce a învățat de la bătrâna din satul în care a copilărit.
– Războiul va veni, Valerian spune. Nicăieri nu va fi sigur.
– Anrod ar trebui să renunțe. Regele Kieron l-a răsplătit pe regele Dalesiei odată ce acesta s-a predat. A se preda ar putea însemna a-și salva viața și pe cea a copiilor săi.
Dar lui Anrod nu-i pasă de copiii săi. Doar tronul contează pentru el, iar Azura nu se îndoiește că asta îi va aduce sfârșitul.
Încă un capitol! Știu că acțiunea merge destul de greu momentan, dar lucrurile vor fi mai interesante odată ce termin cu introducerea tuturor personajelor. În plus, este doar cel de-al doilea capitol.
Livianicola, toate personajele tale au apărut și sper că le-am scris în modul în care tu ți le imaginezi!
user76442248, sper că l-am prezentat pe Victor într-un mod acurat de cum îl dorești! Sunt curioasă: ai vreo completare pentru timpul petrecut în pădurea blestemată? Cum a scăpat? Eu mi-am imaginat că l-a ajutat cineva, dar dacă ai mai multe idei îmi poți spune în privat!
Personajele care nu au apărut vor apărea în următoarele capitole! Sper că v-a plăcut!
Aștept păreri și chiar sugestii!
Bạn đang đọc truyện trên: AzTruyen.Top