Autor: Mamitat

Bun, cartea ta este la rândul plângerii, deci sa începem😊

Am văzut ca ai bărbat 3 volume in aceasta carte, ma mir ca are doar 30 de capitole. Dar o sa le citesc pe toate, pana la rma mi-am luat acest angajament.

Coperta:

E frumoasa, are un impact puternic si nu stiu, te duce cu gândul la o carte de aventura.

Descrierea e prea simpla, ai putea adauga un mic citat din carte, sau sa fii putin mai explicita (fara sa dai detalii foarte importante)

Conținut:

~Capitolul 1~

Bun, încearcă sa o iei usor, acțiunea sa nu fie foarte grabita. Primul capitol a dor alcătuit din foarte mult dialog, si nu este ceva rau, doar ca trenuie sa descrii si personajele.

Spre exemplu, o persoana nervoasa se încruntă sau își inclesteaza maxilarul, etc.

Ar trebui sa descris si felul in care vb, gen, ii tremura vocea, detalii de acest gen.

Ti-as recomanda sa nu mai schimbi perspectivele si o sa-ti explic si motivul exact.

(este un exemplu care e posibil sa nu aibă de-aface cu acțiunea cărții tale)

Sa zicem ca X il iubește pe Y, iar cititorii își dau seama și-n gândurile fetei, din acțiunile ei, pentru ca sunt descrise din perspectiva ei. Misterul consta in aflarea sentimentelor lui Y pentru X.

Daca le aflam cand vine rândul perspectivei sale se pierde din mister.

Înțelegi ce zic?

Acum eu sunt doar o persoana obișnuita care își da cu parerea, e la alegerea ta daca am dreptate sau nu.

Uite, vreau sa facem un mic exercitiu. Deci asta este ceea ce ai scris tu, iar eu o sa adaug niște descrieri pe ici pe colo, iar tu imi spui cum ti se pare:

,,Fata se încăpățâna, in timp ce își încrucișa mâinile. Rușinea o performa pana la os, iar ochii o înțepau, neputându-si opri o mică lacrima ce ii aluneca le obraz. Se simțea incompleta, de parca i-a fost amputată propria inima.

Nimeni nu putea trai asa.

– Nu merg. Vocea ii era gâtuită desi incerca sa si-o stăpânească.

Andrei dădu sa o atingă, dar inca o data fata i se părea la kilometrii distanța de el. Trebuia sa recunoască ca de unul singur nu putea rezolva problema unei inimi frânte.

– Pitica mea si eu am fost. Cand a murit, pur si simplu nu am putut suporta știind ca nu aveam sa o mai strâng vreodată in brate.

A facut o pauza timp in care toate cuvintele păreau sa ma fi părăsit. Expira obosit de parca incerca sa scape de toate greutățile.

– Datorită lui sun in viata, mi-a oferit motive pentru a continua...tu.

(De aici dialogul spus de tine)

Andrei era speriat, dar ușurat. A spus doar adevarul si spera ca Andreea sa lupte si ea pentru viata ei. Mama sa știa
ca era un copil special, era ferita ei.

Andreea privea pierdută, cu privirea priponiți pe podea.

Fata avea multe învățat, de simtit, trebuia sa se caleasca.

– Bine, o sa merg la psiholog. Conchise ea.

————————————————————

Cum e? Nu e cea mai grozava descriere a mea dar cred ca e un exemplu decent.

~Capitolul 2~

Nu prea imi place Christian, ma gândeam ca este genul de bărbat care acum se afla pe calea corecta, care o va învață le Andreea cum sa treacă peste.

Recomand sa descrii cabinetul, pe Christian, si o ședinta la psiholog fin macar o ora. Încearcă sa prelungești întâlnirea lor.

~Capitolul 3~

Wait, what?!

Marian nu era defapt Călin...tipul căsătorit de care ai spus ca era fericit la nunta lui?

Are deja o soție, de ce se întoarce la Andreea? Fata deja s-a prins de personalitatea lui adevarata, vrea doar sa o rănească, nu?

Cat despre Christian, parca s-a Atașat putin cam prea repede de Andreea, adică s-au văzut o singura data si deja i-a dat o porecla. Un psiholog adevarat s-ar adresa cu doamna, domnișoara, dar daca ai ales sa se adreseze in acest fel, poate ai tu un motiv.

~Capitolul 4~

Deci acest capitol reia intr-un fel (Inafara de începutul cand apare Marian/Călin)acțiunea din capitolul 3.

Pai...eu nu as fi facut asta, se pierde aura misterioasa.

~Capitolul 5~

Poate sunt eu genul ala care uita si trece mai greu peste anumite lucruri...dar Andreea chiar s-a vindecat prea rapid.

Da, inca nu are incredere in Christian, dar deja sa iasă si sa întrețină relații sexuale cu el? Mai ales dupa ce a pățit, eu nu as putea.

Repet, esti autorul tu decizi soarta lor, doar ca pare ca te grabesti foarte tare cu acțiunea.

~Capitolul 6~

Uite, Christian este nebun dupa Andreea dar nu înseamnă ca poate sa ,,chiulească" de la serviciu cu zilele si sa-si anuleze programările.

Din păcate adultii sunt nevoiți sa meargă la servici chiar si cand apare ceva grav in familie.

Nu prea inteleg de ce nu l-a trezit, adică clar il iubește, dar cred ca o sa aflu in capitolele următoare.

~Capitolul 7~

Nu inteleg ce mai vroia sa faca părăsită aia înapoi la Christian. Nu inteleg deloc, iar Andreea parca plecase, cum se s-a întors?

Repet, incerca sa pui mai multă descriere.

~Capitolul 8~

AI MARE GRIJA LA GRAMATICA!

Știu, stiu, am zis ca nu ma leg de asta, dar e important la tine. Ai scris de nenumărate ori ,,m-a" legat, desi trebuia dezlegat. Si ai grija sa pui mereu cratima, nu punctul.

In rest capitolul a fost ca cel anterior, dar din alta perspectiva.

~Capitolul 9~

Ce...sora moarta? Aia goală? Pare putin...nu stiu cum sa zic...spontan.

Adică, pare ca te-ai îndepărtat de la acțiunea principala. Nu stiu daca vezi despre ce vb.

~Capitolul 10~

Offf...totul e tare complicat. Totusi nu uita sa adaugi diferite detalii. Andreea are 21 de ani, are serviciu? E la facultate?

Nu are nici macar o prietena? Vre-un vis?  Nu uita ca viata ei nu se rezuma la Christian.

~Capitolul 11~

Natalia a recunoscut mult prea repede ca a ucis o persoana (adică gândește fin perspectiva ta, nu ai vrea sa se afle, mai ales de persoana iubita.) Ma astept sa minta, sau sa vina cu o explicație, nu doar sa stea.

Cine a chemat poliția? Cum se este in viaa? Si dca este vie cum de nu l-a căutat? Cum de nu si-a dat seama a trăiește? Nu a îngropat-o? Nu i-a văzut cadavrul? Ai grija ca aceste răspunsuri de la întrebări sa se faca simțite in volumul doi!

CARTEA A DOUA

~Capitolul 1~

Bun, deci Andreea a fost rapița in plină zi...pe strada. Nu e putin ciudat? Daca se planifica o răpire, atacatorii au grija sa fie noaptea, nu dimineața.

Ai grija la acesta aspect.

~Capitolul2~

Niciodată, dar niciodată sa nu mai descrii asa convorbirile telefonice. Nu se face asa.

Poti sa descrii melodia care suna in încăpere, emoția protagonistului pe care o are cand ghidează ecranul si vorbea ce răsuna. Cand termini conversatia poti spune ca X si-a desprins telefonul de pe ureche. Oricum nu spui *Convorbire încheiata*

~Capitolul 3~

Devine cam violenta...s-a îndepărtat de la acțiunea principala. Ma gândeam la început ca va fi vorba despre cum trece Andreea peste toate greutățile, dar a dat in alte lucruri. Ai grija doar cum povestești si descrii acțiunea.

~Capitolul 4~

Dar Christian nu mai are slujba? Nu încearcă nimeni sa dea peste el? Si își vede sora (crezută moarta) dupa atâta timp si tot ce spune  e ,,Ce naiba"?

Ma gândeam ca plange, sau tremura de emoție/nervi. De ce se credea moarta? A fost rapița, nu?

~Capitolul 5~

Bun...deci pana la urma totul e decurs bine, au scăpat toți 3 cu viata. Atat de usor? Stiu ca li se întâmpla lucruri oribile, dar se rezolva foarte usor.

~Capitolul 6~

Wow...frumoasa declarație de dragoste, mi-ar plăcea sa primesc si eu o asemenea declarație.

Si e si gravida, cred ca e in câteva luni, adică da, au făcut-o de mii de ori😅

~Capitolul 7~

Ma cam așteptam sa fie cineva care se opune, adică mereu, in absolut orice nunta, este ma ACEL CINEVA care strica fericirea protagoniștilor. Ar trebui sa bagi mai multe detalii, sa descrii mai amănunțită.

~Capitolul 8~

Nu-l inteleg ma pe Calin/Marian. Era căsătorit si-a bătut joc de fata, ce naiba mai vrea de la ea. E putin cam tras de par, nu vreau sa fiu rea, dar imi zic parerea.

~Capitolul 9~

Si acum o ucide, sau in fine, nu stiu daca pe ea dar totusi! Nu aveau agenți de baza? Nu avea invitație deci nu putea intra.

CARTEA A TREIA

~Capitolul 1~

Un an in coma si se trezește din primul capitol? Puteai profita de aceasta situație. Puteai obișnui cititorii cu copilul, sa ii întristezi, sa le arați cat de bine l-a crescut Andreea pe micuț.

Sa il arate in vizita, etc.

~Capitolul 2~

Nu uita, oamenii care au stat in coma nu au mers ani de zile. Au stat nemișcați iar Mușchii li s-au atrofiat. Cu alte cuvinte are nevoie de ani de zile de kinetoterapie, ma mir ca si-a putut ridica mainile😅.

~Capitolul 3~

Iar e rapita? Inpreuna cu copilul? Fata asta poate sa scrie o carte😂

Cum l-au putut localiza? Avea macar telefon?

~Capitolul 4~

Deci...de ce naiba a deschis usa?! Dc?!

Aidca...te uiti pe vizor, vezi ca e un hot, hoțul spune ca este un hot si totusi fata deschide usa si dupa se mira ca are un pistol.

Trebuie lucrata la faza asta, macar ava spărgea usa.

~Capitolul 5~

Doamne, iubirea asta, ta peste grav oamenii. De ce nu putea sa își ispășească pedeapsa si dupa sa fie fericit cu soția lui? Nuuuuu el a vrut divorț.

~Capitolul 6~

Asa! Sa lupte! Luptaaaaa.

La bun, trebuiau sa faca din prima asta. Capitolele au devenit din ce in ce mai scurte.

~Capitolul 7~

Totul s-a terminat bine, răul a dispărut, iar ei eu rămas impreuna.

Cartea are potențial, cum ai zis si tu, trebuie doar editata. Greselile sunt făcute doar de neatenție, deci nu e vre-o tragedie, iar acțiunea e frumoasa, e a ta si nu te judec.

Fii mandra de aceste carti, pentru ca sunt munca ta. Alții nu termina nici macar un volum.

PLATA: Voturi si parere despre cartea mea Blestemul celei Uitate