Uneori si cele mai mici rani dor asa de tare, dar stim ca totusi exista cineva care este langa noi si stie cum sa le aline. Dar atunci cand pierzi si acea persoana? Te lupti singur adancind rana. Te ranesti singur. Intru-un final reusesti... dar nu mai esti deloc persoana care erai inainte si asta schimba multe in jurul tau.
Dar atunci cand iubesti, lupti pentru a recupera ce ai pierdut si incerci sa-i recastigi increderea. Iubesti cu adevarat si simti ca nu poti sa treci peste. Acea persoana iti e vitala si face parte din tine.
Lupta pentru fericire...

Peste 3 ore...

Alex

"Iti multumim ca ai cantat in dupa-amiaza asta. Chiar nu mai aveam ce sa punem live. Ai o voce frumoasa!"- spune barmanul dupa ce cobor de pe scena, zambind ca si cum ar fi iesit la agatat. "Esti foarte draguta! Iti fac cinste cu un wiskey?"

"Incerci cumva sa flirtezi cu mine?"- il intreb eu hotarata.

Vad cu fata sa devine serioasa si ramane incremenit pentru un timp. Ii intorc spatele si plec. Ajung in masina si simt cum depresia mea incepe sa puna din nou stapanire. Imi las sa-mi scape printre buze o injuratura cand simt cum se acumuleaza din nou lacrimi in ochi. Bag cheia in contact si pornesc motorul masini incercand sa-mi distrag atentia de la ce simt. Dar ce dracu sa distragi cand esti singur?! Deschid geamul lasand racoarea noptii de vara sa imi patrunda corpul in timp ce mergeam cu viteza pe strazi frumos luminate. Iubeam senzatia asta. Reusea sa ma scoata din gandurile intunecate dar ma trezesc la realitate cand ajung in fata casei noastre. Dupa ce intru in casa o vad pe Iris care veni ingrijorata catre mine.

"Esti ok? Esti bine?"

"N-am nimic. Sunt...bine."

Ma analiza un timp inchind cu un oftat si pleca catre bucatarie.

"Baietii dau o petrecere la ei acasa. Vrei sa vi? Te rog! Uita macar o noapte de Harry si distreaza-te! Nu mai vreau sa te vad asa."

"Voi veni."- raspund hotarata. "Ai dreptate! Doar o noapte.."

Peste o ora...

Toata lumea in jurul meu se distra, dansa, canta.. doar eu eram singura cu nori cenusii deasupra mea. Bausem ceva ca sa mai pot uita de probleme...dar nu cine stie ce. Eram lucida. Simteam cum ameteala incearca sa-mi cucereasca corpul dar nu era decat o lupta banala. Imi simteam doar picioarele amortite. Vroiam sa cant. Imi venea sa cant. Sa afle toata lumea ceea ce simt eu in acest moment, creeandu-mi sperante false ca poate sa ma ajute cineva sa ma scoata din starea asta. Nimeni nu ma putea ajuta...

Baietii cantau live "Right Now". Minunat.. Melodia asta ma intrista si mai mult. Harry isi mai arunca privirea la mine dar si-o muta cand vedea ca eu deja ma uitam la el. Iris veni langa mine si ma imbratisa.

"Cantam ceva?"- ma intreba.

"Adica? Amandoua?"

"Eu o melodie, tu o melodie."

Ezit un moment sa-i raspund apoi ea ma privi insistent sperand sa raspund afirmativ.

"...okey."

Zambi multumita.

"Gandeste-te la o melodie. Esti prima."

"Stai. De ce eu prima?"- intreb panicata.

"Pentru ca eu trebuie sa vorbesc ceva cu Niall."

Pleca imediat de langa mine ducandu-se catre baieti care tocmai cobori de pe scena si il ciordi pe Niall in secunda urmatoare.

Eu oftez si pornesc catre scena urcandu-ma acolo. Harry ma vazu si isi fixa privirea asupra mea asteptand sa vada ce am de gand sa fac. I-o ignor desii o simteam pe fata mea cum incepe sa arda. Pe scena era un scaun special pus pentru Niall cand o sa cante la o melodie lenta si il iau si eu aducandu-l aproape de microfon. Ma asez imediat deoarece simteam cum picioarele mi se inmoaie si o sa pic. Ii fac semn DJ-ului sa porneasca melodia pe care i-o spusesem in drum spre scena.

"Perfect", I barely know this word
Is lost somewhere at the bottom of the wine bottles.
Perfect, I don't think I ever was.
You know you weren't either the living perfection.
And I have sins, too many to confess,
I wanted you, a Saint, what a fool..

 No, none of us was a Saint.
And all of these have a price.
Both of us have a lot of mistakes.
Lost and forgotten battles.
And if you'll feel that you want to walk away
Remember what I told you in the first night.

Fot those green eyes, I would drop my weapons.
I would lose the wars
I would be defeated in front of you.
Without vanity to see me and call my name
Me to be your good, you to lose yourself in front of me.

Perfect, like an unfinished painting.
With two left hands and a soul I painted,
Perfect, the colours of our love.
Today, they aren't as blue as they were yesterday.

And years pass and once in a while,
You and I still find some flaws.
Blinded by the love we Felt at first,
We were thinking that life is an uninterrupted dance.

Both of us have a lot of mistakes.
Lost and forgotten battles.
And if you'll feel that you want to walk away
Remember what I told you in the first night.

For those green eyes I would drop my weapons.
I would lose the wars
I would be defeated in front of you.
Without vanity to see me and call my name.
Me to be your good, you to lose yourself in front of me.

And I don't try to be what I cannot be, it's true, I gave up.
Both of us will make mistakes, but we would still love each other.
And if I would lose a war, I would win us again.
I fight with my heart and if I will lose, she will win.

Il vedeam cum ma privea pe parcursul cantecului. Avea lacrimi in ochi parea trist. Il vedeam cum pleaca din multime urcand la etaj. Simteam cum din nou aceeasi durere isi face prezenta in pieptul meu si finalizez cantecul incepand sa-mi curga lacrimile fierbinti...

For those green eyes I would drop my weapons.
I would lose the wars
I would be defeated in front of you.
Without vanity to see me and call my name.
Me to be your good, you to lose yourself in front of me.

Imi sterg lacrimile rapid si ma dau repede jos gasind o cale de evadare pana nu o sa incep sa bocesc ca lumea. Iris veni repede langa mine ingrijorata, iar eu o rog sa ma scoata de aici. Urcam la etaj, ducandu-ma intr-o camera. Ea iesi imediat si aud cum rasuceste cheia in usa apoi striga de pe partea cealalta "Fac asta pentru ca te iubesc!" I se auzi pasii departandu-se apoi ramanand doar muzica de jos urland in boxe.

De ce a incuiat usa? Nu inteleg! Lumina era stinsa asa aprind becul si ma intorc sa analizez camera. Un dulap mare langa usa iar in drept cu usa o usa de sticla dubla care da spre balcon. Langa aceasta un pat. Inima mi se opreste si incerc sa nu izbucnesc in plans. El era intins cu mana la ochii si din cand in cand mai strangea pumnul. Ma intorc si mai verific odata usa si trag cat de tare pot de ea dar in zadar. El aude zgomotul si isi da mana la o parte apoi se ridica lenes in sezut. Ramane uimit si ma analiza.

"Se pare ca voi ramane putin timp aici... Suntem blocati..."- ii spun privind in jos.

El nu spune nimic ci doar continua sa ma priveasca in continuare parca analizand totodata situatia.

"Amm...ok, poti lua loc in spatiu..."- imi raspunse pana la urma.

Doare. Simt cum inima mi se frange in bucati cand e asa rece si distant. Fara sa imi dau seama o lacrima imi cazu. El nu facu nimic, nu spuse nimic, continua sa fie un strain...strainul pe care inima il vroia sa ma salveze. Ma las usor in jos sprijinita de usa, imi ascund fata dupa genuchi stransi la piept si imi sterg lacrimile. Incerc sa nu suspin si imi astup gura cu mana. Nu pot continua asa, mai bine nu exist decat sa traiesc asa!

Il aud cum se ridica din pat urmat de cateva zgomote, simtindu-i, apoi, pasii se apropiau de mine. Oare continua sa ma ignore? Numai gandul acesta ma face sa suspin si mai mult. Imi ridic privirea si il vad cum sta aplecat asupra mea. Imi intinse un pahar cu apa. Il iau si iau cateva guri care ma calma apoi il las pe covor.

"Multumesc..."- soptesc.

"Oh, Alex..."- spuse lasandu-se in jos langa mine.

Isi sprijini fruntea de a mea si cu o mana imi dadu parul dupa ureche apoi imi sterse o lacrima. Simt cum inima pompeaza sangele in vene din ce in ce mai tare, rasunand in urechile mele ca un ecou iar respiratia se bloca. Imi ridic privirea si ma uit in ochii lui care erau incarcati cu lacrimi pregatire sa se prelinga pe obrajii sai. Incepu sa ma mangaie usor pe fata, cazanadu-i o lacrima rebela.

"Harry... Imi pare rau, imi pare rau, imi pare....atat de rau..."- repet intr-una ultimele cuvinte soptindu-le, urmate de un suspin.

Incep din nou sa plang fara sa-mi dau seama. El ma trase intr-o imbratisare mangaindu-mi parul.

"Si mie.."- imi sopti la ureche apoi imi saruta foarte grijului buzele pline de lacrimi.

Ma ghemuiesc la pieptul lui si incep sa il mangai usor pe obraz. Se retrage usor si ma saruta pe frunte. Il privesc in ochi si ii sterg lacrimile. Isi presa din nou buzele peste ale mele simtindu-i toata dragostea din acel sarut si simt cum totul se repara in mine. Se retrase usor ma lua in brate si ma aseza in pat. Se duce spre dulap si scoase un tricou alb. Veni inapoi si ma ajuta sa il iau pe mine. Nu-mi era rusine ca eram partial goala in fata sa. In momentul de fata nimic nu conta in afara de el. Ma intind in pat si ii fac loc. Ma inveli usor apoi se intinde langa mine si ma saruta pe frunte. Ma afund in pieptul lui iar el ma lua in brate strangandu-ma tare la piept parca nevrand din nou sa ma piarda.

O simpla imbratisare poate opri o mie de lacrimi, dar o imbratisare venita din iubire ca aceasta, te poate face sa zambesti neincetat pentru ca iubirea este acolo mereu si niciodata nu v-a pieri.

"Te iubesc!"- imi sopti cu o voce tremuranda.

"Si eu te iubesc!"- ii raspund incercand sa nu plang mai tare decat o faceam...

Melodia: Randi - Pentru ochii aia verzi (varianta in engleza) --> ii multumesc lui AdrianaFoltea2 pentru idee

Nota autorului: I'm so sorry pentru intarziere dar am timpul ocupat la maxim si nu stiu ce sa fac mai intai.
Sorry si pentru eventualele greseli.

Ii multumesc lui Daisy123456789yey ca m-a ajutat cu ultima parte a capitolului.

So, sper sa va placa.
Kisses! 💋
Bye, bye!

xxInfinityDream
Joi, 23 Februarie 2017