La clubul de dans era o altă atmosferă. Woo-Joo, care nu știa dansa deloc încerca să țină pasul cu Na-Ra dar degeaba. Mereu o călca pe pantofi sau se împiedica de vreun lucru imaginar. Na-Ra, văzându-i stângăcia, se opri puțin și îi spuse cu o voce caldă și subțire:

"Joo!... Dacă vrei îți pot da eu lecții de dans... Nu sunt nici eu un expert, dar te pot medita!"
"Serios? Ți-ai pierde timpul cu mine?"
"Cum să îmi pierd timpul? Chiar m-aș bucura să te învăț câte ceva... Dacă aș fi făcut echipă cu altcineva, nu cred că m-aș fi distrat atât de tare acum!"
"În regulă!... Unde vom face repetiții?"
"Acasă la mine!"
"Ce?... Acasă la tine?"
"Da... Părinții mei nu sunt acasă... Și am o mică sală goală pe care nu o folosește nimeni și în care merg eu câteodată pentru liniște și pentru a exersa!"
"OK... La ce oră?"
"E bine mâine la 17:00?"
"Da... E perfect!" (spuse Woo-Joo continuând să danseze împiedicându-se la fiecare pas)

După ce se sfârșiră lecțiile de dans de la club, Woo-Joo se întâlni cu Ji-Sung căruia, cu mare entuziasm îi povesti totul.

"Ji!... Tu crezi că aș avea vreo șansă cu Na-Ra?" (îi spuse Woo-Joo celui mai bun prieten al său)
"Știam că îți place de Na-Ra, dar nu credeam că ești atât de serios în privința asta!... Chiar vrei să începi o relație cu ea?" (întrebă Ji-Sung)
"Da! O plac deja de un an întreg... Dacă aș mai aștepta... Cred că mi-aș pierde mințile!"
"S-ar putea să ai o șansă... Am văzut-o odată uitându-se atent la tine în timpul unei ore... Probabil că te place și ea numai că așteaptă să faci tu primul pas!"
"Chiar crezi?... (spuse Woo-Joo expirând zgomotos pe gură)... Atunci... Am să aștept momentul potrivit pentru ai spune... Mâine seară ne întâlnim acasă la ea pentru a exersa un dans... Am să încerc să o întreb atunci!"
"Ai grijă cum o întrebi! Știu că ai un talent rar de a o da în bară!... Dacă nu vrei să se sfârșească printr-un eșec, atunci îți recomand să îți pregătești un discurs întreg!"
"Cred că ai dreptate... Mă bâlbâi mult când vreau să spun ceva serios!... Mersi amice!... Îți rămân dator!"

După ce spuse aceste cuvinte, Woo-Joo merse direct acasă pentru a se gândi ce ar trebui să scrie. Se așeză la o masă cu o foaie și un pix în mână și începu să înșire câteva cuvinte fără sens:

- Na-Ra... Ne știm încă din primul grad de liceu! Stai în spatele meu în clasă dar ești în fața mea la examene... Am reușit să te cunosc cu adevărat abia în gradul al treilea... Și de atunci... Tu... Ai reușit să îmi acaparezi întreaga privire! Când ți-am văzut partea sensibilă, atunci când mângâiai și hrăneai acea pisică, am început să mă gândesc serios la cuvintele pe care să ți-le spun... Atunci a fost momentul în care am simțit pentru prima oară fluturi în stomac. Tu ești primul fluture care a îndrăznit să îmi răscolească inima și să se înmulțească. Timp de un an întreg m-am gândit profund la ceea ce ar trebui să fac căutând mereu momentul perfect pentru a-ți spune totul. Am devenit prieteni buni, ne-am apropiat, dar eu am început să simt mai mult... Am început să te iubesc... Inima mea îți șoptește numele în fiecare noapte, de aceea adorm mereu cu gândul la tine! Sper să îmi accepți sentimentele și... Chiar dacă nu o vei face... Cel puțin, rămâi prietena mea!

"Waaa... Sunt ceva poet? sau ce?... Cum să scriu totul așa? Nu am cum să rețin fiecare cuvânt!.... Waaaaa.... Am să mor... (spuse Woo-Joo în timp ce mototolea foaia cu discursul)... Și atunci ce să fac? Am să îi spun simplu că o plac... Ce poate să meargă prost? Dar totuși... Dacă e totul prea brusc pentru ea? Mai bine învăț ce am scris decât să mă bâlbâi" (spuse acesta despăturind foaia și începând să citească din nou și din nou fiecare rând)

A doua zi, la ora 17:00, Woo-Joo se întâlni cu Na-Ra în parc. Aceasta îl conduse acasă la ea. Îl servi cu câteva prăjituri făcute de ea... Erau delicioase stârnindu-i un zâmbet satisfăcut lui Woo-Joo. După începerea lecțiilor de dans, Na-Ra încerca să îi explice fiecare pas separat pentru ai fi mai ușor. În timp ce dansau, pe Woo-Joo îl frământă încontinuu subiectul pentru care venise defapt acasă la ea dar nu găsea momentul perfect. În ajutorul său sări chiar neîndemânarea sa. În timp ce o rotea pe Na-Ra, o călcă pe picior iar aceasta își pierdu echilibrul și dădu cu spatele de perete rezemându-se de acesta... Woo-Joo căzu și el ajungând aproape lipit de Na-Ra cu o mână pe perete lângă capul acesteia, iar cu cealaltă o ținea strâns de talie... Părea momentul perfect.

Dar... Woo-Joo chiar se blocă atunci când se văzuse atât de aproape de Na-Ra. Rămase fără cuvinte uitând toate replicile. Tot ceea ce putea face era să o privească în ochi nemișcat și speriat. Nu era o persoană timidă, era chiar destul de rece, dar avea o timiditate excesivă față de această fată de sub nasul său care îi fura privirea. Când își veni în simțiri vru să se tragă și să își ceară scuze pentru neîndemânarea sa dar ceva neașteptat se întâmplase. Na-Ra își ridică mâna pe care i-o așeză pe după ceafă și îl trase în jos spre ea. Când buzele lor se uniră spre neașteptarea și uimirea lui Woo-Joo, acesta își făcu ochii mari iar respirația i se opri preț de câteva secunde. După încheierea scurtului sărut, Na-Ra își lăsă privirea în jos și se mușcă de buza de jos din cauza timidității. Woo-Joo, care realiză că acum e timpul să rupă tăcerea și să îi spună totul, șopti cu o voce tremurândă câteva cuvinte:

"A fost total neașteptat!"
"Îmi... Îmi pare rău... Te-am sărutat fără să știu dacă și tu mă placi!" (spuse Na-Ra cu privirea în pământ)
"Te plac!"
"Serios?" (spuse Na-Ra ridicându-și privirea surprinsă spre Woo-Joo)

Woo-Joo dădu din cap afirmativ... Și... Cum momentul perfect nu luă sfârșit încă, Woo-Joo îi puse o mână pe obraz fetei și o sărută ușor și scurt pe buze după care își zâmbiră unul celuilalt.

"Asta înseamnă că suntem împreună?" (întrebă Woo-Joo așteptând cu nerăbdare răspunsul afirmativ al fetei)

Na-Ra dădu afirmativ din cap și îl îmbrățișă strâns pe Woo-Joo.

(P.S): Și așa se naște prima poveste de iubire din această carte! 🤗❤️