Joia, la ora de sport clasa lui Ji-Sung concura la un meci de fotbal cu cea a lui Dong-Soo. Ce bine că Dong-Soo nu prea venea pe la școală, mai ales că astăzi nu era o zi cu teste așa că nu avea nici un motiv să își arate fața. Ce probabilitate era ca acesta să vină la oră? Când începu ora, cei din clasa lui Ji-Sung o luară înainte spre teren pentru a ajunge primii. După câteva minute, profesorul apăru și el.

"Elevi, sunteți gata de un meci de fotbal împotriva seniorilor voștri?"
"Daa!" (strigă toată lumea în cor)
"Bine atunci... Vreau un meci cinstit!"

3 minute mai târziu, clasa de seniori își făcu apariția. Veniră în linie dreaptă îmbrăcați în echipament. Dong-Soo, așa cum era de așteptat nu își făcu apariția. Înainte de a începe meciul fiecare echipă își alese căpitanul și dădură cu banul pentru a decide care echipă va începe prima.
Căzu cap, așa că echipa de juniori avea să înceapă prima. Dar în momentul următor, se auzi un glas.

"Hei... Să nu îmi spuneți că ați început fără mine!"

Era Dong-Soo. Venise până la urmă la oră. Ji-Sung era destul de speriat de faptul că urma să joace împotriva lui.

"Cum să începem fără tine?... Te așteptam dar am crezut că nu mai vi!" (spuse Tae-Oh)
"Cum să ratez eu un meci de fotbal?... Cu cine jucăm?"
"Cu cei de gradul 11..." (răspunse Jong-Hwa)

Dong-Soo se gândi puțin după care zâmbi sarcastic și spuse:

"Ai spus, cei din gradul 11?"
"Da"

Atunci Dong-Soo își întoarse privirea către echipa adversă și îl zări pe Ji-Sung. Zâmbi cu o privire satisfăcută de faptul că avea ocazia să îl bată legitim, pe Ji-Sung. Se dădu startul meciului. Premiul era o masă gratis în oraș din partea profesorului. Primul gol fu dat de Dong-Soo... Al doilea de echipa de juniori. Era egalitate. După 10 minute în care nu se mai înscrise niciun gol, Ji-Sung era aproape de a aduce victoria echipei sale. Prinse o ocazie de a înscrie ultimul gol. Dar, Dong-Soo, singurul obstacol între el și poartă, nu avea de gând să piardă. Ji-Sung se apropia tot mai mult, iar când ajunse aproape de poartă, Dong-Soo alergă pentru ai lua mingea intrând prin alunecare și făcându-l pe Ji-Sung să cadă pe spate. Profesorul opri meciul pentru câteva minute ca să vadă dacă Ji-Sung e bine. Își lucsase piciorul. Woo-Joo și Yong-Hwa îl ridicară pe Ji-Sung de jos sprijinind-ul pe umeri.

"Ce naiba a fost asta?... V-am cerut un joc corect." (spuse profesorul)
"Eu nu am fost aici, cum doreați să știu?... Eu am jucat corect, ce să fac dacă el e prea slab?..."
"Eu sunt slab?... Dacă intri ca un nemernic în oameni!... Nu cred că tu nu ai fi căzut!"
"Poate că aș fi căzut dar nu mă văitam ca o fetiță care și-a rupt o unghe!"
"Cine se vaită?..."
"Gata... Opriți-vă... Voi duceți-l la cabinet pe Ji-Sung, iar tu vi cu mine!" (spuse profesorul mâhnit)
"De ce? Eu nu am făcut nimic... Doar jucam fotbal!"
"Nu mai comenta Dong-Soo!... Mereu găsești pe cineva de care să te legi... Știu că ai făcut-o intenționat!"
"Ce vină am eu că el e atât de plângăcios?"

Dong-Soo nu mai stătu pe gânduri, își luă ghiozdanul și plecă, dar nu înainte să dea din dispreț ultimul gol. Meciul se încheie cu victoria seniorilor. Kang Tae-Oh și Kim Jong-Hwa plecară în urma lui Dong-Soo.

"Hei!... Nu te supăra... Dacă vrei îl prindem într-o zi și îl învățăm o lecție!" (spuse Tae-Oh)
"Crezi că e așa de ușor să bați pe cineva?... Mai întâi trebuie să îl prinzi singur, fără prietenii săi. Chiar dacă nici bastarzii ăia nu reprezintă o amenințare, s-ar putea să ne spună directorului!... De aceea trebuie să îl prindem singur..."
"OK!... Ce vrei să facem acum?"(spuse Jong-Hwa)
"Să mergem cu echipa să mâncăm? , e pe gratis că ne-a plătit-o profu de sport că am câștigat!" (spuse Tae-Oh)
"Eu nu vin!... Am altceva de făcut... Ne vedem diseară!" (spuse Dong-Soo)
"OK... Atunci noi plecăm... Parcă văd că nu a mai rămas nimic pentru noi... La cum mănâncă porcii ăia!" (spuse Tae-Oh)

Prietenii săi plecară, iar Dong-Soo merse pe furiș la muncă... Trebuia să care niște saci cu orez! Cam 50 la număr, căci veni comanda la restaurant și trebuia să descarce totul.
Așa că ajungând acolo se puse pe treabă. Îl apucă seara la muncă. Termină la 20:00, și plecă să se întâlnească cu prietenii săi.

"Hei!... Dong-Soo... Ai întârziat... Ai zis că la 19:00, te-am așteptat o oră... Am înghețat!" (spuse Jong-Hwa)
"Nu te mai plânge!... Nu mori dacă te ia frigul puțin!" (spuse Dong-Soo)
"Yaa (înseamnă hei)... Dong-Soo... Ce-ai pățit?... Nu arăți bine! Zici că ai ridicat un tir cu mâinile goale!... Ești palid și ai mâinile roșii!" (spuse Tae-Oh)
"Ce să am?... A... Asta?... Nimic, doar că am înghețat și eu!"
"Ai înghețat, dar transpiri!... Ești atât de ciudat!" (spuse Jong-Hwa)
"Nu v-am chemat ca să mă criticați!... Și vă mai numiți cei mai buni prieteni ai mei!"
"Atunci ce vrei?" (spuse Jong-Hwa)
"Să mă ajutați cu ceva!... Am fost sunat de director să mă prezint la el pentru cazul cu fiul ăla de cățea (=fiu de curvă)..."
"Cu cine?... Cu Ji-Sung?" (spuse Tae-Oh)
"Da... El!"
"Și ce ai de gând să faci acum?" (spuse Jung-Hwa)
"Am să îi arăt eu lui cu cine s-a pus "

P.S: Scuze de întârziere!