Si pana la urma limita nu e cerul, nici lunasoarele sau stelele.. Limita e durerea ,indiferent de ce spune lumea. Limita este atunci cand te uiti in oglinda si iti vine sa o spargi, cand iti vine sa dai pumni ca sa te descarci ,la orice cuvant aruncat in gluma,in vant.
Limita e atunci cand iti vine sa plangi ,pe moment,fara sa sti de ce ,cand strangi din pumni si opresti o lacrima sa se prelinga pe chipul tau palid,plin de nesomn si cicatricile noptilor ce au trecut.
Limita e atunci cand nu mai poti ,cand nu mai gasesti nici un motiv pentru a te ridica de jos.
Limita este sufletul omului si e atat de sus incat nici stelele nu il ajung...