Lumos! Atenție! Acest capitol conține scene cu conținut matur, cei care nu sunt în regulă cu așa ceva, vă rog să nu citiți!

   Cum mama dracului am ajuns în situația asta? E prima dată când simt că nu am control asupra situației și-mi displace lucrul ăsta, mă așteptam să fie mult mai ușor. Las cartea să-mi cadă peste față, probabil așteptându-mă să-mi revin cât de curând, însă nu. Poate ar fi fost o idee mai bună să cer niște sfaturi cuiva care a trecut prin asta, dar cui? Mă aștept să mă ia peste picior fiindcă experiența mea în domeniul ăsta e zero. O să mă fac de râs în fața ei.

   Oftez zgomotos, ridicându-mă înapoi pe speteaza canapelei și dau peste mormanele de volume deschide, aruncate unele peste altele sau puse într-un turn înalt. Dacă m-ar vedea Cath acum, probabil ar râde la cât de agitat sunt din cauza unui lucru normal... pentru alții, chiar și pentru ea. Ce naiba mă fac acum? 

   Îmi trece prin cap ideea să o chem pe aiurita aia... nu, nu e cea mai bună idee deloc. Până acum o lună o credeam cea mai mare criminală de pe lume, apoi îmi salvează viața și pe a celorlalți miraculos, să nu mai zic că era de partea noastră până atunci. Totuși, a fost în corpul ei și cam ar știi ce să mă sfătuiască. Mă plesnesc peste frunte. Mă ridic de pe canapea, luând bagheta de pe măsuță și pun cărțile la locul lor. Nu pot s-o fac singur și clar că e singura soluție bună de până acum. Să nu mai menționez că nu-l cunosc deloc pe Leo, mi-ar fi fost mai ușor așa.

   Bat cu piciorul în podea de două ori, mormăindu-i numele. Privesc în sufrageria slab luminată, fără să zăresc nici cea mai mică urmă a prezenței sale aici. Îi mai zic o dată numele, însă același rezultat îl primesc. Deja încep să-mi pierd răbdarea.

   — Samantha! strig iritat, pufnind și trântind volumul pe un raft gol al bibliotecii.

   — Prezentă, înamoratule! 

   Tresar la glasul său, întorcându-mă către ușa de la intrare, unde se sprijină cu umărul de toc. Urăsc demonii și plăcerea lor de a se furișa în spatele oamenilor, nu mai zic de rânjetul ei ce mă convinge că asta e cea mai proastă idee a mea. Și am avut o grămadă de-a lungul anilor, însă nu la fel de multe ca ale lui Cath. 

   — Deci, cum se face că m-ai chemat fix acum? întreabă curioasă.

   — Ce vrei să spui?

   — E nouă seara, Severus, ar trebui să fii destul de disperat să apelezi la serviciile demonului care te-a traumatizat ani de zile, spune cu o undă de ironie cât se joacă cu o șuviță din părul ei alb. Totuși, s-a întâmplat ceva? 

   — Am nevoie de sfaturi și tu ai fi singura cu care aș vorbi despre asta, murmur, înghițind în sec.

   Buzele ei iau forma unui „o" micuț, apoi se îndreaptă către fotoliul de lângă canapea și se așază, punându-și tălpile desculțe sub ea. Îmi face semn să-i urmez exemplul, ceea ce mă surprinde fiindcă e prima dată când o văd atât de calmă. Într-un sens bun, nu mă refer la dățile în care avea atitudinea de psihopată criminală. 

   — Să înțeleg că nu ai avut curajul să-l întrebi pe Leo sau orice alt mascul, nu? întreabă mai mult în șoaptă. 

   — Doar nu ai crezut că-i voi cere sfaturi lui Potter, nu? numai gândul mă sperie.

   O bufnește râsul, iar eu oftez. Nu știu care a avut o influență mai mare, Samantha asupra lui Cath sau vice-versa. Se potolește peste câteva secunde, apoi rânjește din nou.

   — Ai dreptate, am uitat că nu poți fi apropiat de cineva peste noapte. Și mai știu că încă nu ai completă încredere în mine, ceea ce e perfect normal, însă nu voi râde. Plus că, ești foarte agitat... de ce? E Cath, nu te va mânca de viu.

   Fix asta e problema, e Cath. Îmi așez bărbia în palmă, foindu-mă puțin pe canapeaua asta. Trebuie să o schimb, mult prea incomodă e. Înghit în sec, neștiind cum să continui această... conversație cam ciudată, mai mult din cauza subiectului. Încerc să-mi potolesc din bătăile inimii, privind către blestemata aia de ușă după care mă aștept să apară mica mea problemă pe două picioare.

   Ai zice că m-am obișnuit să o am atât de aproape, însă mai mult sunt speriat fiindcă sunt conștient că are niște așteptări din partea mea. Am stat împreună de când s-a terminat războiul și au existat dăți în care lucrurile dintre noi s-au cam încins, iar eu am dat înapoi ca ultimul prost. Nu înțeleg cum de poate avea răbdare cu mine, cum de nu se supără când vede că mă retrag precum un laș sau toate acele zâmbete ce mi le oferă. 

   — Te iubește, fraiere, spune deodată demonul, aducându-mă înapoi cu picioarele pe pământ. Când iubești pe cineva, ai răbdare și înțelegere, te pui pe ultimul loc de foarte multe ori și fix așa face. Severus, nu ești obligat să faci ceva ce nu-ți dorești sau pentru care nu ești pregătit.

   — Tocmai asta e problema, vreau s-o fac, îi mărturisesc imediat, oftând. E plecată de două zile și mi-am zis că am timp să întorc decizia asta pe toate părțile, să-mi găsesc curajul sau să învăț ceva între timp.

   Se uită la mine cu ochii mari, apoi la cărțile îngrămădite în bibliotecă. Aparent nu mai am spațiu pentru ele. Minunat.

   — Sunt toate volume de erotică? întreabă ea șocată.

   — Mhm.

   — Tu când îți propui ceva, sigur o duci la extrem. Nu s-a întrebat niciun vânzător ce faci cu ele?

   Plescăi din buze, gândindu-mă cum să-i spun că nu sunt tocmai ale mele majoritatea dintre ele. Am luat-o razna de când am ajuns împreună cu ea...

   — Nu chiar fiindcă trei sferturi nu sunt ale mele. M-a ajutat o anumită blondă să le scot dintr-un castel păzit de cele mai sinistre vrăji pe care le-am văzut vreodată.

   Să nu mai zic că-i rămân dator vândut lui Zavala. Mi-a promis că nu scoate nicio vorbă despre asta, acum sper din tot sufletul să o facă, altfel voi fi mort de rușine de află cine nu trebuie. Îmi frec fruntea, agitația de dinainte revenind cu pași repezi. Am nevoie de un calmant.

   — Oh, Severus, murmură Samantha blând. Îți faci prea multe griji, plus că nu aș avea ce să te sfătuiesc când voi trebuie să vă găsiți un anume ritm și o anumită conexiune. Las-o să te învețe, descoperă alături de ea și nu-ți fie teamă în primul rând. Crede-mă, Cath o să-și ia tot timpul din lume cu tine pentru a simți amândoi plăcere. Sexul trebuie să fie distractiv în ambele părți, să știi, am destulă experiență în zona asta.

   — Fiindcă ești demon și majoritatea sunt polisexuali? întreb cu o sprânceană ridicată.

   — Cam da, asta până să mă îndrăgostesc de Leo și el de mine. Nu am mai vrut o relație deschisă de când ne-am cuplat, apoi a urmat căsătoria. Desigur, e în natura noastră să simțim atracție față de alții și ne-am zis că de se întâmplă să nu ne putem abține, ne lăsăm pradă plăcerii. Câtă vreme am fost în corpul lui Cath, iar el a fost singur acolo jos, ne-am permis să ne facem de cap.

   — Însă mereu v-ați întors în brațele celuilalt. Formați un cuplu frumos, să știi.

   — Mulțumim, și voi la fel, spune cu un zâmbet larg. Nu te teme de ea, în regulă? 

   Aprob încet din cap, mai calm față de cum eram înainte să apară ea. Mai rămâne să caut acea doză de curaj ce se ascunde de mine în clipa asta... sper să apară când vine Cath, altfel iar voi amâna momentul.

   — În schimb, îți pot spune ce o excită al dracului de tare dacă vrei, propune cu un rânjet pe buze. 

   Acum devine interesant.

   — Te ascult, mă las cu cotul pe genunche. 

   Samantha rânjește în continuare și se așază cu picioarele peste brațul fotoliului, dezvelindu-și pielea palidă. Își duce un deget sub bărbie, cumva încercând să-și amintească micile detalii de care am nevoie acum ca de aer. Poate că încă nu am încredere în ea destul de tare, dar nu voi trece peste faptul că a încercat să o ajute pe regina mea fără regat în toți acești ani. 

   În plus, ideea de a o auzi cum îmi geme numele, nu face decât să-mi pompeze și mai tare inima. Merlin, e prima dată când vreau pe cineva cu atâta disperare și nici nu mă străduiesc să ascund asta față de demon. O privesc cu o sprânceană ridicată, așteptând nerăbdător ce are să-mi zică.

   — Păi... sânii în principal. E un punct sensibil pentru ea, mult mai sensibil decât pentru femei în general fiindcă ar putea avea un orgasm doar atingându-i. Dă-le multă atenție.

   Pulsul creează un ecou în urechi, iar obrajii-mi ard. Până voi avea o conversație deschisă legată de acest subiect, o să dureze destul de mult. Cum naiba poate vorbi fără cea mai mică reținere? Îmi dau o palmă mintală, amintindu-mi că e un demon ce are peste câteva mii de ani, trecut prin multe.

   — Coapsele, continuă calmă. Dă-le și lor atenție, strânge-le în palme și va uita de ea. Ar mai fi și săruturile pe gât și claviculă, însă cred că de astea știai, nu? 

   Ar fi imposibil să nu o fac, mai ales după dimineața în care a plecat și m-am asigurat că i-a rămas o mică amintire. Prea mult adoră să o mușc de gât, iar asta mă excită mai mult pe mine. 

   — Ah, și încă o chestie pe care am observat-o de câțiva ani încoace. Asta va ajuta când lucrurile se încing sau când te va învăța cum s-o atingi, o observ cum rânjește, cel mai probabil la roșeața din obrajii mei. Să o ciupești de clitoris.

   M-am dat dracului, face și mișto de mine între timp. Deschid gura să-i dau o replică sarcastică sau să-i zic să se care de aici când aud câteva bătăi în ușă. Mă uit la Samantha, ce e la fel de uimită ca mine, apoi îmi face cu mâna, dispărând într-un nor de fum negru. Clar știe să-și facă ieșirea, ceva caracteristic numai ei. Mă ridic de pe canapea, însă ușa se deschide singură, lăsând la iveală fix persoana ce-mi înmoaie genunchii de fiecare dată.

   Cath intră val-vârtej, ducând câteva plase de cumpărături în bucătărie, fără să-mi permită măcar să o văd mai bine. Pufnesc amuzat, îndreptându-mă din spate și mergând până-n pragul camerei. Poartă una dintre rochiile ei scurte până la genunchi, cu mânecile lăsate pe umeri ce la mijloc e prinsă cu un elastic. E verde. Slăbiciunea pentru culoarea asta a devenit mai mare de când o văd pe ea.

   Apoi, o mică sclipire îmi atrage atenția, făcându-mi inima să bubuie în coșul pieptului. Poartă cerceii făcuți cadou de balul Yule. Cerceii de la mine. Oare cum i-ar sta doar în ei și nimic altceva?

   Pentru numele lui Merlin! Femeia asta mă va scoate din minți doar prin prezența ei, asta dacă nu a făcut-o deja. Îmi dreg vocea, lipindu-mă cu umărul de tocul ușii și-i captez atenția micei mele tornade. O iubesc mult prea tare.

   — Scuze pentru mai devreme, voiam să mă scap de toate astea, spune cu un zâmbet vinovat.

   — Aveam mâncare, Cate.

   — De acum trei zile fiindcă nu ai mai fost la cumpărături, idiotule.

   Adevărat.

   — Ar trebui să mă tem că mă cunoști atât de bine?

   — Probabil, spune cu un mic rânjet. Dar și tu știi totul despre mine, nu văd nimic în neregulă.

   Greșit, încă nu știu cum să-ți fac corpul să tremure. Înghit în sec, desfăcându-mi nasturele de sus al cămășii, uitându-mă pe fereastră. Noroc că putem Apărea oriunde la ce ploaie e afară, nici nu știu cum de nu îi e frig îmbrăcată atât de subțire. 

   La un moment dat, simt o atingere pe încheietură ce mă trage după ea. Îmi dau ochii peste cap, zâmbind la frumoasa din fața mea, apoi o iau de talie cât mă arunc pe canapea împreună cu ea. O aud cum râde și jur că-mi scapă o bătaie, de fiecare dată se întâmplă asta. Mă consider cel mai norocos om că a rămas alături de mine, e cea mai mare minune din viața mea.

   Și e atât de nebună, încât nu-mi dau seama cum de m-am îndrăgostit de ea sau cum am găsit asta atractiv. Numai când îmi amintesc câte lucruri a făcut, certurile noastre, imaturitatea ei și restul de detalii ce ne-au conturat povestea, parcă-mi ies peri albi. Însă când o privesc acum, cu acel zâmbet larg, ochii fermecători și toată acea iubire ce mi-o poartă, nu am cum să stau departe de ea nici măcar pentru o secundă.

   Revin cu picioarele pe pământ în clipa în care toarnă în două pahare vin roșu. Când naiba au apărut? Poate cât visam fel și fel de scenarii? Minunat, i-am preluat obiceiul. Bravo, Severus, vampirul din fața ta are o influență măricică asupra ta cum și tu ai asupra ei. 

   Inspir adânc, întinzându-mă după pahar și iau o gură de vin. Prefer whisky-ul, însă am nevoie de orice pentru a-mi găsi curajul sau o doză de adrenalină. Mă las pe spetează, trecându-mi brațul după umerii șatenei mele și o trag înspre mine. Se relaxează, împletindu-și degetele cu ale mele. Îmi mușc obrazul pe interior, gândindu-mă bine dacă e momentul să mă las condus de un impuls. Pare destul de obosită, nu aș... nu aș putea să o forțez să facă ceva ce nu-și dorește.

   Și totuși, nu mă pot abține din a mă apleca spre gâtul său, plasând un sărut ușor, urcând până-n dreptul urechii. Parfumul ei mă înnebunește de cap, nu mai judec logic și nici nu observ din prima că se înfiorează de la atingerile mele. Înghit în sec, lăsându-mi arătătorul să alunece sub bărbia sa, condus de dorința de-ai poseda gura cu a mea. Îi întorc capul încet spre mine, astfel că privirile ni se întâlnesc în semiobscuritatea camerei.

   În ciuda acestui fapt, irișii săi sunt cei mai frumoși de pe lumea asta, mai ales cu acea strălucire roșiatică. Am crezut o perioadă că mă vor cuceri niște smaralde, însă inima mi-a fost furată de niște rubine cu tente ciocolatii. Îi mângâi obrazul încet și-mi las buzele să alunece peste ale ei, înmuindu-mă de tot. 

   Simt nevoia să țin cât mai lipită de mine, poate mai mult pentru ca inima ei să-mi transmită din bătăi. Reușește să se întoarcă cumva ca să-mi pot plimba palmele pe spatele său, iar ea să-și înconjoare brațele după gâtul meu, vârându-și limba în gura mea între timp. Femeia asta o să mă omoare de tot, asta dacă nu întorc situația în favoarea mea. O strâng de talie, întinzând-o pe canapea și mă așez mai bine peste ea, continuând să-i atac buzele. 

   Îmi strecor mâna de sub ea pe una dintre coapsele înnebunitoare, plimbând-o pe pielea fină ce se cutremură la simpla mea atingere. Rânjesc, apoi cobor pe gâtul ei, plasând săruturi umede cât urc pe coapsa ei, luând marginea rochiei între timp. Gemetele sale mă excită al dracului de tare, astfel că o mușc suficient pentru a-i lăsa o urmă.

   Însă, o voce dintr-un colț al minții mă face să redevin rațional. Ce naiba fac? Nici nu știu cum să continui de aici! Tresar slab când mă apucă de gulerul cămășii și mă îndepărtez de ea, lăsând-o cu ochii cât roțile unei trăsuri. Încerc să-mi recapăt suflul sau, cel puțin, să mai calmez inima ce vrea să iasă din cutia toracică. Deja m-am întărit și am dat înapoi ca ultimul laș. Minunat.

   — Sev, uită-te la mine.

   — Îmi pare rău, nu știu ce m-a apucat, mormăi cu fruntea-n palmă și cealaltă pe șold.

   Dorința mea pentru tine, aia.

   — Severus, uită-te la mine, repetă din nou, făcându-mă să-mi ridic reticent privirea. 

   Are un mic zâmbet în colțul gurii, părul îi e puțin ciufulit, iar fusta o are ridică aproape până la șolduri, reușind să zăresc o parte mică din lenjeria ei. Merlin, poate fi mai atrăgătoare decât atât?

   Am impresia că mă voi contrazice singur.

   — Nu m-am așteptat să mă lași în stadiul ăsta, dar e în regulă. Dacă nu vrei să continuăm, înțeleg perfect, numai că e ceva ce-mi spune că ești la fel de frustrat ca mine.

   Urăsc când își dă seama atât de repede. Simțuri de vampir afurisite! 

   Oftez lung, lipindu-mă cu spatele de marginea șemineului. O vreau atât de tare, pentru numele tuturor zeilor! Dar de unde am siguranța că nu o voi da în bară? 

   — Mi-e frică. Mă gândesc tot timpul că nu voi fi suficient sau că voi face ceva greșit, admit într-un final, făcând-o să chicotească. Ce e așa de amuzant?

   — Faptul că ai trecut prin două războaie, pierderi de persoane dragi, trădări și că ai revenit din morți, însă îți e teamă de câteva atingeri? 

   Îmi unesc buzele între ele, pufnind pe nas. Acum face mișto de mine, ce drăguț. 

   — Glumesc, iubire. Ar trebui să știi că nu mușc decât în clipa în care mă rogi să fac asta, atât de rea îți par? mă întreabă, ridicându-se de pe canapea și venind înspre mine. Sunt mai mult decât dispusă să te învăț, Sev, nu mai zic că și eu trebuie să-mi iau notițe legat de cum îți place să te ating.

   Cât murmură, își strecoară palma pe sub cămașa mea, făcându-mi pielea să se zbârlească. Înghit în sec, abia reușind să mai respir cum trebuie. O privesc fix în ochi, o sclipire drăcească acaparându-i în mai puțin de o secundă.

   — Mereu m-am întrebat cum e să-mi gemi numele, Sev, poate reușesc să aflu în seara asta dacă-ți dorești și tu. 

   Acum știu sigur că sunt mort. N-am habar cum mă pot abține din a sări pe ea, în ciuda lipsei mele de experiență. Al naibii de șarm pe care-l folosește, nici nu mă mai miră cum de sunt nebun după ea, poate m-a vrăjit fără să-mi dau seama.

   Sau sunt doar un prost îndrăgostit de cea mai frumoasă femeie ce mi-a fost dat să văd. Mă aplec spre ea, prinzându-i buza de jos cu dinții și scoate un gemăt mic, suficient pentru a mă face să vreau mai mult. O las dracului de teamă, am nevoie de ea acum sau voi exploda. O prind de ceafă, izbindu-mi buzele de ale ei cât îi scapă un chicot. Afurisita, mă provoacă în continuare! 

   O lipesc de cel mai apropiat perete, apoi o ridic în brațe cât își înfășoară picioarele după talia mea. Aproape gem la senzația sânilor ei presați de pieptul meu, poziția asta devenind rapid una dintre preferatele mele. O strâng de coapse, întocmai cum m-a sfătuit demonul ăla, când întrerupe sărutul și izbucnește în râs. Clipesc buimac la ea, încercând să-mi dau seama dacă nu am făcut ceva greșit.

   — Ador că te aprinzi repede și crede-mă că mi-ar plăcea să mi-o tragi așa, însă trebuie să te învăț cum s-o faci într-un pat mai întâi. 

   Mi se aprind obrajii și mai tare. Aș putea să dau ușor vina pe ea fiindcă m-a excitat, însă m-aș minți totodată și pe mine. M-am entuziasmat puțin cam tare. O las înapoi pe picioarele ei, după mă ia de mână și mă trage către dormitor, având grijă să-și unduiască șoldurile alea blestemate între timp. Când am spus că sunt mort, știam despre ce vorbesc.

   Odată ajunși, închide ușa cu o pocnire din degete și mă împinge către perete lent, fără să-și ia ochii de la mine. Înghit în sec cât simt suprafața rece, întrebându-mă ce naiba are în mintea aia șireată a ei. Ar trebui să-mi fie teamă?

   — Să nu te sperii, vreau să încerc ceva, murmură în timp ce-și coboară palma pe pieptul meu.

   Sigur, mereu ziceai așa înainte să urmeze o nenorocire! Îmi deschid gura să o întreb ce naiba are de gând, însă nu-mi iese decât un gemăt prelung și-mi acopăr gura cu palma. Mă înroșesc mai tare decât înainte, având vaga impresie că pulsul mi-a scăpat de sub control. Mă uit în jos la cum îmi palmează erecția peste pantaloni și la rânjetul ei.

   — Ce-ți vine să faci în acest moment? mă întreabă Cath calmă.

   — Să mă împing cât mai mult în palma ta, zic cu o voce răgușită de care nu știam că o pot avea.

   — Perfect.

   Mă sărută scurt pe buze, dându-mi un moment să-mi recapăt suflul. Își plimbă vârful degetelor pe gâtul meu, în sus și-n jos, până ajunge la următorul nasture nedesfăcut. Mă întreabă din priviri dacă e în regulă să continue, iar eu aprob încet din cap. Îi desface cu o grație de nedescris, una demnă de o regină, care-mi face respirația să se precipite în cel mai dulce mod.

   În câteva clipe, cămașa cade pe podea, lăsându-mă puțin stânjenit. Nu e prima dată când mă vede așa, însă situația e de așa natură încât să mă întreb ce mama dracului vede la mine. Tresar la atingerea sa, cumva așteptându-mă să facă mișto de mine la cât de fricos sunt acum.

   — Sev, nu te va răni nimeni, șoptește blând Cath, mângâindu-mi linia dintre pectorali cu vârful arătătorului. Nu voi mai lăsa pe nimeni să te rănească, crede-mă pe cuvânt. Corpul tău e acum pentru plăcere și iubire, fără violență.

   Mă cutremur doar urmărindu-i mișcările ușoare, doar știind că ea îmi va rămâne alături pentru cât ne va lăsa timpul. Îmi lipesc fruntea de a ei, apoi începe să presare săruturi ușoare pe mandibula mea pentru a mă calma. Și reușește, mereu o face. Inspir adânc, privind-o printre gene cum trasează fiecare cicatrice de pe piept până ajunge în dreptul beteliei pantalonilor. Dacă până acum am fost speriat, acum sunt îngrozit.

   Tresar cât mă lipesc mai tare de perete, făcând-o să-și mărească ochii uimită. Înghit în sec, încercând să respir pe nas. Habar n-am de ce reacționez așa, nu e de parcă nu m-ar fi excitat fără cea mai mică reținere.

   — Vreau doar să fii mai comod, Sev. Spune-mi că nu-ți place și mă opresc.

   — Pentru numele lui Merlin..., mormăi în barbă cu o expresie mai mult sau mai puțin crispată. Nu vreau să te las pe tine să faci toată treaba și...

   Mă oprește din vorbit, punându-și arătătorul pe buzele mele. Clipesc buimac, ridicând o sprânceană în direcția ei.

   — Cine a zis că o voi face eu pe toată? mă întreabă cu un rânjet pe buze. Sev, tu ești cel care-mi va scoate rochia și lenjeria asta nenorocită, apoi mă vei face să-ți strig numele.

   Acum mă întreb cum de nu m-am făcut băltoacă la picioarele ei. Mi se pune un nod în gât când dau de privirea sa întunecată în timp ce ridică în aer cureaua de la pantalonii mei, lăsându-mă fără cuvinte. Știu sigur că nu va fi prima dată când mă ia prin surprindere așa. O prind de ceafă, luându-i la asalt buzele delicioase și obișnuindu-mă cu faptul că sunt aproape gol în fața ei. Femeia asta îmi va aduce moartea într-o zi.

   Mă ia de încheietură, apoi mă întoarce cât mă împinge spre naiba știe unde, asta până să mă simt aruncat pe marginea patului. O privesc buimac cum stă cu fundul pe genunchii mei și cu picioarele de-o parte și de alta alor mele, atât de aproape că mi-ar putea fura aerul doar cu o singură respirație din partea ei. Rânjește, după se întoarce cu spatele la mine, dându-și la o parte părul ca să lase la iveală fermoarul rochiei. Pufnesc amuzat, cumva având senzația că am mai trecut o dată printr-o situație de genul.

   Apuc fermoarul între degete și mă joc cu el, știind că o va enerva destul de tare că nu-i dau ce-și dorește. O aud cum mârâie și-și îndreaptă spatele, iar eu nu pot să nu profit de ocazie. Se vede că hormonii schimbă comportamentul oamenilor... sau poate doar îmi dau impulsul de care am nevoie. Îmi înconjor brațul după talia ei și îi lipesc spatele de pieptul meu, îndepărtându-i picioarele cu mâna liberă. Geme slab, făcându-mă să rânjesc și o sărut lent pe gât, ajungând până-n dreptul urechii sale.

   — Arată-mi cum să te ating, scumpo, îi șoptesc și „amicul" meu se întărește și mai tare când numele meu iese drept un sunet de plăcere.

   Își așază palmele peste ale mele, una mi-o așază pe sânul ei, iar cealaltă o duce în zona cea mai dulce, punând presiune peste clitorisul său cu arătorul și degetul mijlociu. O strâng de sân și încep să fac mișcări circulare cât își arcuiește delicios spatele, aburindu-mi gândurile complet. O mușc din nou de gât cu aceeași intensitate și, poate, aceeași dorință de a arăta lumii că pe mine mă vrea.

   — Sev...

   Dumnezeule, vocea asta răgușită chiar mă transformă în cea mai ciudată versiune a mea de până acum!

   — Dacă nu-mi dai rochia asta jos, jur pe tot ce am mai scump că vei plăti! exclamă printre gemete.

   De știam că e atât de satisfăcător să o văd vulnerabilă în felul ăsta, nu mai trăgeam de timp. Într-o secundă, ajung să-i sărut cicatricile rămase de pe spatele gol, amintindu-mi de acea seară de acum cinci ani în care am fost un măgar. Mi-a scăpat că știam de sarcina ei și am regretat atât de tare că am rănit-o fără să vreau. Am o gură tare spartă câteodată.

   Se înfioară câteva clipe, apoi se ridică de pe mine, lăsându-și rochia să cadă la picioare. Înghit în sec, ferindu-mi privirea înainte să se întoarcă cu fața spre mine. Se așază ca la început, însă până nu-mi dă acordul să mă uit la ea, rămân la admiratul peretelui. Nu durează mult să-i simt degetele pe mandibulă și buzele, șoptindu-mi că e în regulă. O privesc drept în ochii de culoarea ciocolatei amare, apoi gâtul, clavicula și, în cele din urmă, sânii. 

   Sau, mai bine spus, cicatricea dintre ei. Inspir adânc, aplecându-mă să depun un sărut pe ea și mă las condus de un impuls nou. O iau iarăși de talie și îi cuprind unul dintre sâni în palmă, trecându-mi limba peste semnul al naibii de lung. Merlin, jur pe orice că gemetele ce le scoate sunt printre cele mai frumoase auzite, mai ales că din cauza mea le produce. Și sunt al dracului de mândru de asta. 

   Înaintez spre urechea sa, expirând aerul cald și făcându-i pielea să se zbârlească, iar sfârcurile să se întărească. Înghit în sec, apoi cobor încet palma spre lenjeria din dantelă neagră care mă înnebunește de tot. O răsucesc după arătător, trăgând-o încet în jos ca să-i dezgolesc șoldul cât de cât. În poziția în care stă, e aproape imposibil să i-o scot fără să se ridice de pe mine. Scap o înjurătură printre buze la ideea ce-mi răsare în minte și care mă face să rânjesc în continuare. Îi voi cumpăra altă lenjerie.

   — Sper că nu ții prea mult la dantela asta, îi șoptesc în timp ce rup marginea chiloților ei, procedând la fel cu cealaltă parte. 

   Începe să chicotească, mușcându-mă de gât între timp. Oare cum i se simt colții adânc în piele? Am să-i cer altădată, acum sunt prea ocupat de cât de umedă e și e numai pentru mine. Îi dau gâtul pe spate, coborând cu buzele de pe claviculă pe sânul său, unde îi tachinez cu vârful limbii sfârcul. Îi simt degetele prin păr, practic mă imploră să continui tortura dulceagă cât pot de mult. Însă, ce nu știe, e că am de gând să mă folosesc de sfaturile demonului și de ce am mai citit. 

   Îmi las degetele să alunece printre labiile umede de la excitație, oftând de plăcere la modul în care îmi pronunță numele, cu atâta ardoare că parcă nici nu mai vreau să o tachinez. Nici nu știu de unde vine doza asta de îndrăzneală, cu ea pare să fie atât de simplu. O mușc ușor cât introduc două degete înăuntrul ei.

   Așa, scumpo, cât poți de tare. Chicotesc la stadiul în care am adus-o, jucându-mă cu ea în continuare până va cere mai mult. Cu degetul mare îi masez clitorisul, ducând-o pe culmile plăcerii până am impresia că pereții vaginului său încep să se strângă. Îmi ridic privirea către ea, aștept cuminte până picioarele îi tremură și-mi retrag degetele. O observ cum își mărește ochii șocată și mârâie frustrată, apoi se uită în jos la mine cu irișii în flăcări. Mi-am atins scopul.

   — Tu tocmai nu m-ai lăsat să am un orgasm?

   — Mhm, nu credeai că ți-l dau atât de repede, Cate, nu? o întreb amuzat.

   Clipește de două ori, buimacă chiar. Habar n-am de unde vine curajul ăsta, dar îmi place, pornesc de la același nivel cu ea. 

   — Ale dracului de cărți! înjură Cath, amuzându-mă complet. În regulă, ai noroc că e prima ta dată și nu vreau să fac același lucru ca tine.

   Se ridică de pe mine, lăsându-mă să mă proptesc în palme pentru a fi atent la ea în continuare. Ridic o sprânceană, nerăbdător să o văd cum îmi plătește cu aceeași monedă. Își încrucișează brațele la piept după ce-și dă părul pe spate și pocnește din degete. La început nu înțeleg ce a făcut, asta până să-mi dau seama că nu mai simt strânsoarea de la elasticul boxerilor.

   Vampirul dracului.

   Nu e nevoie să verific, sclipirile roșiatice din ochii și faptul că-și trece limba peste colți e confirmarea perfectă. Femeia asta e cu totul altceva, se vede că m-am îndrăgostit fix de cine trebuia. Pocnește încă o dată din degete, de data asta simțindu-mă aruncat pe pernele din celălalt capăt al patului. Uneori chiar urăsc că poate face asta oricând își dorește.

   Nici nu apuc să mă ridic puțin mai în sus că simt o greutate deasupra mea. Deodată, respirația mi se oprește în gât la imaginea din fața mea și cred că obrajii îmi iau foc din nou. Cath a mea stă dreaptă, cu picioarele de-o parte și de alta a bazinului meu, complet goală, asta dacă nu iau în calcul cerceii ce-i poartă. Ce-i pe care i-am făcut cadou. Tocmai mi s-a îndeplinit fantezia.

   Și totuși, niciodată nu am fost mai intimidat de ea ca acum.

   — Data viitoare când ai gânduri erotice în preajma mea, închideți mintea, Sev, zice rânjind cu vocea răgușită de la dorință.

   M-am dat dracului.

   Îmi petrec brațul după talia sa, ridicându-mă într-un pe spătarul patului cât o admir în continuare. Are idee cât de frumoasă e? Dacă n-am fi în situația de față, aș sta doar să o privesc și nimic mai mult. Pentru prima dată în viața mea, mă consider cel mai norocos om de pe pământ fiindcă o am pe ea.

   — În preajma ta mă pierd de tot, mă trezesc vorbind în șoaptă, puțin emoționat. Când alții te văd drept regină, pentru mine ai devenit zeiță și plănuiesc să te venerez cât oi trăi.

   Acum ea e cea care se face roșie precum un rac. Aș râde pe seama asta, însă sunt prea vrăjit de prezența ei ca să o supăr în vreun fel. O vreau mai mult decât orice.

   — Ce nu vrei să înțelegi tu, Sev, e că această zeitate are nevoie de o alta ca să conducă alături de ea, murmură, aplecându-se peste mine. Și tu ești cea de care am nevoie.

   Nu mă lasă să o contrazic deloc, luându-mi toate cuvintele odată cu lăsarea ei pe membrul meu întărit. Gemem amândoi, poate în același timp și la fel de tare, pierduți în valurile de plăcere. Se prinde cu o palmă de tăblia patului și cu cealaltă de umărul meu, mișcându-se lent la început, suficient cât să-mi arate cum îi place.

   Îmi înconjor ambele palme după spatele ei cât îi iau sânul în gură, tachinându-i sfârcul sensibil cu limba. Icnește, lucru care-mi aduce o satisfacție enormă și de care voi deveni dependent. De fapt, sunt deja dependent de pielea, parfumul și gustul său, de formele ei, de semnele de pe corp, de absolut orice. Plănuiesc să n-o mai las să-mi alunece printre degete din nou.

   Mârâi încet când încetinește ritmul, ca mai apoi să-l mărească din nou. Ridic privirea către ea, iar stomacul mi se strânge la vederea unei dâre de transpirație de pe fruntea brăzdată de cute. Înghit în sec, înjurându-mă printre dinți. Încearcă să-și abțină din nevoi pentru mine, ca să nu pară totul mult prea brusc. La dracu cu tot!

   Mă lipesc mai tare de perne, simțind că nu mai am mult și, după tremuratul coapselor vampirului meu, nici ea. Îmi încolăcesc un picior după al ei și o trântesc pe spate, scoțând un țipăt scurt din partea ei. Pufnesc amuzat, uitându-mă la ea de sus și îi apuc genunchiul, pe care îl așez pe umăr. Mă aplec peste ea, împletindu-mi degetele cu ale sale. 

   O sărut înainte să mă înfig adânc în ea, gemând lung în gura celuilalt. Celălalt picior se strânge în jurul taliei mele cât palma mea liberă e pe spatele său arcuit, lipind-o cum pot de mine cât mai mult. Cu fiecare mișcare, geme din ce în ce mai tare, înfiorându-se totodată. O mușc ușor de buză, apoi mă mut spre urechea ei ce i-o ling lent. 

   — Evans, vreau să te aud cum îmi strigi numele, scumpo, cât te ține vocea aia superbă până rămâi fără ea.

   Mă împing în ea cu mai multă forță, suficient pentru a-mi cauza un gol în stomac. Merlin, nu mai am mult până să-mi dau drumul și plănuiesc să o fac înăuntrul ei. Să fie binecuvântat cel care a inventat vrăjile de contracepție. 

   Haide, Cate, vreau să te aud. Vreau să o faci acum, cu tot acest tremur al tău al dracului de dulce. N-am decât să o duc la capăt, așa că-mi înfig dinții în pielea fină a gâtului său și să mai continui doar... câteva secunde.

    — AH, SEVERUS! strigă cu capul lăsat pe spate, transpirată și respirând greoi. 

   Nu-mi mai trebuie nici mie mult până să mă las moale peste ea, având vaga impresie că încăperea se învârte cu o viteză destul de mare. Încerc cum pot să-mi calmez din bătăile inimii sau măcar să-mi capăt suflul cumva. Când mă gândesc că m-am speriat precum o găină... Samantha avea dreptate din mai multe puncte de vedere. Acum știu la cine să apelez pentru câteva sfaturi în plus.

   — Sev... nu-mi mai simt piciorul.

   Îmi măresc ochii, neînțelegând prima dată despre ce vorbește, apoi îmi amintesc că genunchiul ei e pe umărul meu. Mă dau ușor jos de pe ea, lăsându-i piciorul în pace cât o privesc amuzat cum răsuflă ușurată. 

   — Niciodată nu te voi mai subestima, mărturisește cu o expresie serioasă ce mă face să pufnesc în râd.

   — Iar dacă o faci, mă voi asigura că-ți depășesc toate așteptările, o asigur cât rânjesc.

   Dau să o sărut, însă dispare înainte să apuc să o fac, privind-o uimit cum se ridică și înconjoară patul. Un gând negru îmi străbate mintea, iar inima scapă o bătaie dureroasă. 

   — Ai de gând... să pleci? o întreb mai mult în șoaptă, complet terifiat de răspunsul său.

   Se uită la mine de parcă tocmai i-am dat cu ceva în cap. 

   — Ce?! Nu, Merlin! Încercam să te dau la o parte ca să ne băgăm sub pătură, spune cât ține colțurile în palme, având ambele sprâncene ridicate. 

   Trag aer în piept, mai calm acum, și o las să se acopere când îmi face semn să vin. Îi despart picioarele, găsindu-mi locul pe pieptul său, unde inima îi bate rapid, poate în același ritm cu a mea. Ce-mi face femeia asta, mă lasă să o iubesc în toate felurile. Îmi afund fața în pielea ei, nepăsându-mi de faptul că e transpirată, miroase la fel de bine ca înainte. A trandafiri.

   Simt cum își plimbă degetele prin părul meu, iar eu nu fac decât să-mi înconjor brațele după mijlocul ei și mai mult. Teama că ar putea pleca oricând își dorește mă mănâncă pe interior, mă seacă de puteri. A ajuns să fie sprijinul fără de care nu mai pot trăit, însă dacă și-ar dori să nu mai stea în brațele mele, o voi lăsa să plece. Nu vreau decât să fie fericită, oriunde ar fi asta.

   Palmele îmi ridică capul, dând de irișii ciocolatii și fermecători, singurii de care m-aș putea îndrăgosti la infinit. Cu degetul mare pare că-mi șterge obrajii, asta până să-mi dau seama că alea sunt lacrimi. Când naiba am început să plâng?

   — Ești sufletul meu pereche, nu mă văd departe de tine, Sev. Te iubesc mai mult decât aș putea exprima în cuvinte și, crede-mă, ceea ce avem noi a rezistat mai bine de douăzeci de ani. Voi rămâne cu tine până timpul va decide asta.

   Îmi las fruntea peste a ei, zâmbind slab.

   — Te iubesc până la infinit...

   — ... și dincolo de el, știu, o completez în șoaptă.

***

SCENĂ BONUS:

   — E ceva schimbat, nu mă contrazice, Sev!

   Clipesc de două ori la glasul ascuțit al lui Lily, rugându-mă ca ceaiul ăla nenorocit să fie gata odată! S-a decis să ne facă o vizită împreună cu James, iar eu nu mai pot de încântare. 

   — Lils, nu e nimic. 

   Negarea. Cea mai proastă mișcare pe care am putut s-o fac în clipa asta, cu acei ochi verzi, iscoditori ai tornadei roșcate. Sunt un om mort.

   O observ cum oftează, privind disperată întreaga sufragerie, de parcă s-ar aștepta să răsară un demon de undeva. Aviz Samanthei, fiindcă ne-am trezit cu ea în cameră fix în momentul culminant. Nu voi nega că rânjetul ăla al ei nu m-a speriat puțin.

   Norocul meu e că un anumit vampir și cumnatul său vin din bucătărie, lăsând pe măsuța de cafea tava cu cănile de ceai. Cath se așază apoi în poala mea, punându-și brațele după gâtul meu și o susțin cu o mână pe spate. O mângâi ușor, obținând un tremurat ușor și sunt nevoit să-mi reprim un rânjet. 

   — Oh... Doamne...

   Șoapta lui Potter ne face pe amândoi să ne îndreptăm atenția către el. Are gura căscată, ochelarii căzuți spre vârful nasului și ochii cât cepele.

   — Ați făcut-o, nu? întreabă șocat.

   Mă uit la Cath, ea la mine și începe să râdă până îi dau lacrimile. Cât despre mine, îmi înghit râsetele pentru mai târziu, însă nu pot să nu zâmbesc.

   — Pentru prima dată, tu ești ăla care și-a dat seama înaintea lui Lils, mormăi, scuturând din cap amuzat.

   — Cum naiba ai făcut-o? îl întreabă roșcata furioasă.

   Ridică o sprânceană, dând din umeri. 

   — Poziția voastră și... sutele de cărți erotice ale mamei lui Cath.

   Fir-ar. Am uitat de alea.

   — Credeam că vei zice că te-ai plimbat prin casă și ai văzut patul rupt, spune deodată Cath.

   Atât Lily, cât și James, se îneacă cu ceai, uitându-se la noi de parcă suntem un soi de plantă ciudată.

   — Am uitat să-l reparăm, zic cât sorb din ceai, alături de frumoasa mea iubită.

   — Să fiu al dracului, Snape! Ce naiba ați făcut de când s-a întors Wings? E o săptămână deja.

   Îi arunc o privire complice lui Cate. Adevărul e că e cam a cincea oară când se rupe și că o săptămână am încercat destul de multe poziții. Se vede că, odată ce muști, nu te mai saturi deloc.

So fun to write! XD Sper că v-a plăcut și sărbători fericite alături de cei dragi!!