Lumos💡

   După mica discuție cu Miorlăitus, m-am întors în clasă și am continuat orele cu restul studenților și așa s-a sfârșit această zi. Până acum nu-mi dau seama ce părere și-a creat Harry despre mine, dar sunt sigură că nu una bună. Am prima oră cu studenții din anul I de abia vineri și culmea e că am cu toate casele.

   Cred că celor din casa Griffindor nu le prea convin orele comune cu cei de la Slytherin. Adevărul e că nici mie nu-mi convin, dar asta e, dacă eu am ales să predau, îmi asum această responsabilitate.

   Zilele au trecut destul de repede. Este joi seară iar eu am de gând să stau până târziu. Încă mă gândesc ce o să fac mâine cu cei mici. Cred că voi ține veșnicul meu discurs de deschidere iar apoi vom începe studiul fiecărei otrăvuri în parte, apoi a antidoturilor. Pe ei îi vor ajuta lecțiile de la poțiuni. Cu toate că nici mie nu mi-ar plăcea să-l am pe Snape ca profesor, ei vor învăța o parte destul de importantă. Acum am de gând să mă las pradă somnului.

   Următoarea dimineață mă trezi destul de ușor, în ciuda faptului că mă culc destul de târziu. Astăzi orele mele încep după masa de prânz, deci am o dimineață liniștită. Mă îmbrac în una din rochiile mele negre. Da, rochie și da, neagră. N-am mai purtat altă culoare. Rochiile sunt modificate de Madam Malkin ca atunci când trebuie să alerg sau sunt într-o problemă îmi dau jos fusta și rămân în costumul meu de călătorie.

   La ora unu și jumătate începe ora, așa că eu cobor la unu fără zece minute ca să iau prânzul. Citesc cât timp merg spre Marea Sală. În cealaltă mână țin cărțile pentru cei cu care am astăzi. Merg liniștită și le răspund celor care mă salută. La un moment dat intru în cineva, iar toate cărțile mele ajung pe jos.

   --- Vă rog să mă scuzați, spune acea persoană în care am intrat.

   --- Nu este nicio proble-, spun și nu mai continui. Se pare că soarta asta nu ține deloc cu mine. Harry mă privește speriat, ca și cum mai am puțin și-l mănânc. Mă aplec și îmi strâng cărțile. Harry se apleacă și mă ajută și el. Seamănă atât de mult cu James, dar se pare că a moștenit bunătatea lui Lily.

   --- Lăsați-mă să vă ajut, spune, se ridică și îmi înapoiază cărțile.

   --- Mulțumesc, spun și merg mai departe, apoi mă opresc. Domnule Potter!

   --- Da, s-a întâmplat ceva? mă întreabă oarecum speriat și îi face semn roșcatului de lângă el. Un nou Weasley. Dacă nu mă înșel este Ron. Seamănă cu părinții lui.

   --- Mă gândeam că îți vrei cartea înapoi, spun și flutur cartea în fața lui, apoi i-o întind. Probabil cât timp îmi strângeai lucrurile de pe jos, s-a strecurat din greșeală.

   --- Mulțumesc, spune apoi se uită în ochii mei. Nu știu de ce, dar cred că încearcă să-mi transmită ceva.

   --- La unu și jumătate aveți oră cu mine. Sala de clasă este la etajul șapte și este oră comună pentru toate casele. V-aș ruga să fiți mai punctual la ora mea. Minerva mi-a spus că ați întârziat la ora ei. Oricum, nu vă faceți griji, n-am să vă scad puncte pentru lucruri banale, cum ar fi întârziatul, așa cum face profesorul Snape. Ne vedem la oră, spun și continui drumul spre etaj. Nu-mi mai este foame.

   S-a sunat de intrare de cinci minute și aștept să vină elevii. Apoi aud sunete de după ușă. Mă ridic și le dechid. Îmi spun "Bună ziua!", eu le răspund și îi văd cum se așează în bănci. N-am de gând să fac prezența. Îi știu. Mă gândesc la micul meu discurs și apoi zic:

   --- Mă uit printre voi și observ cât de diferiți sunteți între voi. Nu mă refer fizic, mă refer la comportament, vise, aptitudini, suflet. Voi aveți trecut în orar "Metode de vindecare" care este o materie care vă va ajuta în viață. Metodele de vindecare sunt diverse, la fel ca și metoda prin care rănești pe cineva. Modul prin care rănești pe cineva nu este doar trupește, ci și sufletește. Aici o să vorbim și o să combatem otrăvurile, dar în particular putem combate și durerea sufletească.

   Mă opresc ca să aud un râset foarte cunoscut. Un cap blond și cu două matahale lângă el râd de parcă au văzut un dihor zburător.

   --- Și pentru domnul Malfoy vorbesc acum! spun nervoasă. El își îndreaptă atenția spre mine și își închide gura. Ridică-te în picioare Malfoy! spun și el face după cum i se spune. Acum, vreau să-mi răspunzi la următoarea întrebare: Care este cea mai utilizată plantă în otrăvuri?

   --- Nu știu doamnă, spune cu ochii ațintiți în podea.

   --- Dar care este cel mai cunoscut mod de a închide o rană proaspătă?

   Nu mai spune nimic. Nu știe și cred că nu vrea să se facă de râs așa că tace. Văd cum o fată cu părul creț care tot flutură mână. Zâmbesc în sinea mea. Hermione este leită lui Lily. Așa făcea și ea când știa răspunsul la întrebare.

   --- Domnișoară Granger, vă rog să lăsați mână jos, spun și și-o lasă rușinată. Îl văd pe Malfoy cum zâmbește victorios. Asta a întrecut măsura!

   --- Dacă tu ai impresia că sunt ca Snape și vă favorizez pe voi, casa Slytherin, te înșeli, spun nervoasă și imediat încetează. O apreciez pe domnișoara Granger. Învață extrem de mult și de asta ofer 10 puncte casei Gryffindor. La ora mea apreciez știința și implicarea, lucruri pe care nu le găsesc în tine. Pentru lipsa ta respect față de mine și față de această fată, casa Slytherin pierde 15 puncte, iar tu o săptămână de denție cu domnul Filch. Sper ca această întâmplare să nu se repete, spun și mă îndrept spre catedră.

******************

   Mă îndrept din nou spre Marea Sală. A trecut o lună de când îi predau lui Harry și de când îl simt altfel de cum mă așteptam. După fiecare oră cu mine vine și mă întreabă diferite lucruri ce țin de vindecare. Chiar nu știu de ce am impresia că se bucură de compania mea, iar eu nu-l înțeleg. Sunt un vampir care își pierde controlul la fiecare lună plină și ziua de 31. Pot să-i fac mult rău. Dar ce-l va răni mai mult ar fi adevărul despre Lily și James. Chiar nu vreau să risc.

   Acum am un vag sentiment că astazi se va întâmpla ceva sau că în ziua asta s-a întâmplat ceva. Și primesc imediat răspunsul cum intru în sală. Dovlecii sunt așezați pe de o parte și de alta a meselor, iar câțiva sunt atârnați de tavan. Ughh, urăsc Halloween-ul!

   Acum 25 de ani Voldemort mi-a ucis părinții chiar în fața mea. Acum 10 ani s-a întâmplat același lucru cu prietenii mei. Da, am devenit o depresivă din cauza vinovăției. Am de gând să mă întorc în biroul meu și să mă închid acolo. Nu suport să văd fețe vesele în această zi. N-am nimic cu cei care-l sărbătoresc, dar nu mă simt bine deloc!

   Trec câteva ore bune de când sunt aici. Îmi fac de lucru și nu-mi reușește. Mă gândesc numai la Harry. Sper că e bine, sper ca Snape să nu-i facă ceva sau ceva rău să i se întămple. Zâmbesc puțin în colțul gurii. Am văzut prima lui lecție de zbor și chiar este leit lui James din acest punct de vedere. I-am spus Minervei că dacă nu-l pune ca gonaci în echipa de Quidditch, casa Gryffindor nu va câștiga nici în acest an cupa caselor. Am fost plăcut surprinsă când mi-a spus că deja e în ea. Am dat o comandă de o mătură nouă, un Nimbus 2000 și ar trebui să ajungă mâine. Știu că va câștiga împotriva celor de la Slytherin.

   O bătaie în ușă mă aduce cu picioarele pe pământ. Spun un "intră" și ușa se deschide. Cedric își face apariția. De ce oare cred că asta e mâna lui Dumbledore din nou?

   --- Hey Cedric! Ce vânt te aduce pe la mine?

   --- Bună nașă, spune și rămân puțin mută. De când mă cunoaște nu mi-a spus niciodată "nașă". Profesorul...

   --- Dumbledore te-a trimis din nou aici ca să-mi spui să vin în Marea Sală, îl întrerup.

   --- Da, de unde ai știut? mă întreabă cu ochii mărăți.

   --- Știu totul despre tot Ced. Dar asta era ușor de ghicit. Albus știe că nu-mi place să părăsesc biroul mai ales în această seară.

   --- Știu că ți-e greu, dar dacă nu vii pentru sărbătoare, vino pentru Harry, spune și mă întorc spre el, uimită. Îl cunosc doar din privire, dar îmi dau seama că ține la tine și se bucură să te aibă în preajmă.

   Rămân ca o statuie. Cedric are dreptate. Doar pentru el am să merg. Îl iubesc mult și nu vreau să-mi las nepotul de izbeliște din nou. Aprob din cap și zâmbește. Apoi ieșim și încui biroul. Nu vreau ca cineva să-mi descopere secretele.

   Mă așez alături de ceilalți. Fix lângă Snape. Un mod bune de a începe seara. Încep să mănânc înlăturându-mi gândurile negre, când Quirrell intră în sală fugind ca turbat, cu turbanul vraiște și cu ochii tulburi de groază, apoi spuse:

   --- Trol... la subsol... m-am gândit că e bine să știți, după se prăbuși încet la podea, leșinat de-a binelea. Apoi se stârni haosul. Albus îi liniști, iar Prefecții pleacă cu studenții. Ies pe ușa din spate și dau nas în nas cu Snape. Ce vrea să facă?

   --- Severus, un trol este la subsol, iar tu stai aici? întreb nervoasă.

   --- Trolul este doar o diversiune.

   --- Poftim?! Dar cum și de ce? întreb și după îmi dau seama. Mă uit în ochii lui și pare să-mi confirme temerea. Quirrell a pus trolul și acum probabil se îndreaptă spre piatră.

   --- Vii sau nu? mă întrebă apoi.

   --- Normal că vin, drept cine mă crezi? și începem să alergăm spre etajul trei.

   Cum mă așteptam, el era deja acolo încercând să deschidă ușa. Se uită la noi mirat de parcă eram niște fantome. Apoi deschisă repede ușa și intrăm și noi după el. Rămân blocată. Hagrid, dacă o să scap de aici te voi omorî! De ce trebuia să-l aduci pe Fluffy? Câinele cu trei capete mârâie noi și încercă să ne prindă. Nu știu cum, dar Quirrell reușește să scape, iar noi stăm acolo. Fluffy mă prinde de braț cu dinții, iar Snape încearcă să mă ajute. Scap din strânsoare și ieșim de acolo. Miorlăitus e rănit și el. În timp ce respir greu, îmi amintesc de asta.

   --- Trolul!! strig și Snape nu știe ce să zică.

   Apar la subsol și urmez gălăgia. Ajung în fața unei băi distruse, iar creierul refuză să accepte ceea ce văd. Harry are piciorul prins sub o bucată din tencuială, iar trolul se va prăbuși peste el. NU!!

   --- HARRY! strig și alerg spre el, îl ajut să iasă și-l dau la o parte. Îl strâng în brațe cu putere. Nu pot să mai pierd pe cineva în noaptea asta blestemată. Obrajii sunt plini de lacrimi. Îl îndepărtez de mine. Ești bine? îl întreb.

   --- Acum da, Hermione e bine, la fel și Ron, se uită când la unul când la altul. Îl privesc și încă mă minunez cât seamănă cu ei.

   O clipă mai târziu, McGonagall intră în încăpere, urmată îndeaproape de Snape și Quirrell. Îi arunc o privire ucigașă.

   --- Catherine, ce fac acești elevi aici? mă întrebă Minerva nervoasă. Ce-a fost în capul vostru, îi întrebă pe cei trei.

   --- Minerva, acești elevi au doborât trolul. N-am ajuns la timp, dar au reușit ei să facă asta. Harry și Ron au salvat-o pe Hermione, care a plecat să caute singură trolul, spun și le fac cu ochiul la toți trei. Știu adevăratul motiv din gândurile lui Harry.

   --- Domnișoară Granger, pentru această abatere, Gryffindor va fi penalizat cu cinci puncte, spuse Minerva. Nu pot decât să repet că ați avut mare noroc. Nu sunt mulți elevi de anul întâi care ar fi putut face față unui trol de munte matur. Ați câțtigat fiecare câte cinci puncte pentru casa Gryfiindor. Acum, Cath vrei te rog să-i conduci înapoi la turn înainte ca... O nu!

   Trolul se trezi și era în spatele meu. O izbi pe Minerva, Snape și Quirrell de perete cu mâna lui, apoi făcu asta și cu mine. Dar cel puțin eu nu leșinai. Mă uit la mâna mea care sângerează. O NU! Trebuie să mă controlez. Încep să respir mai greu, iar pieptul începe să mă doară. Aud țipete. Harry e luat pe sus. Nu mai stau pe gânduri, mă ridic și îmi dau fusta jos.( vedeți la media).

   --- PUNE-L JOS ACUM! strig eu și simt cum mă transform. Pielea se albește mai mult, ochii mi se înroșeșc iar colții îmi apar.

   Îmi scot cuțitul pe care îl port mereu în ghete. Mă îndrept spre el și reușeșc să-l înjunghi în inimă. Se prăbuși la pământ iar Harry se îndepărtă. Mă uit la mine. Sunt plină de sânge. Încep să râd ca o psihopată și încep să mă ling pe degete ca să simt din nou gustul. Mă uit în dreapta iar când întâlnesc acei ochi verzi mă liniștesc imediat. Ochii îmi revin la normal, iar colții dispar

   Leșinații se trezesc și eu, iar eu arunc cuțitul.

   --- Minerva, cred că le datorez niște explicații, spun, iar ea aprobă imediat. Voi trei, spun și ei își îndreaptă atenția sper mine, în biroul meu. Acum.

Hey, cmz? Ok deci am muncit mult la capitolul ăsta și sper sa fie pe placul vostru. Acesta este dedicat fetelor mele 4thloveofkj și KrystalHeart1209. Mulțumesc pentru susținerea voastră. Următorul capitol nu știu cand va veni. Teze, ughhh. Mda, să-mi spuneți cum vi se pare și ce vreți să fie în urm. Va pupa Crystal ❤!

Nox!

https://youtu.be/fbxM-N42fVs